Robert Kiyosaki – Cadranul banilor. Ghidul unui tată bogat pentru libertate financiară

Aţi observat că mulţi dintre cei mai sclipitori absolvenţi ai universităţilor îşi doresc să lucreze pentru cei care nu şi-au terminat studiile… oameni precum Bill Gates, Richard Branson, Michael Dell şi Ted Turner? Aceşti oameni fără studii superioare sunt astăzi ultra-bogaţii lumii. „Această carte vorbeşte despre alegerea unor noi opţiuni, noi direcţii şi a unui nou viitor financiar.“ Robert T. Kiyosaki Cadranul Banilor se adresează persoanelor pregătite: – să renunţe la siguranţa unei slujbe şi să-şi caute propriul drum spre libertatea financiară; – să facă mari schimbări profesionale şi financiare în viaţă; – să facă trecerea de la Era Industrială la Era Informaţională. „Cadranul Banilor furnizează o hartă cu traseul către succesul financiar.“ Sharon L. Lechter Cadranul Banilor vă dezvăluie de ce unii oameni muncesc mai puţin, câştigă mai mulţi bani, plătesc taxe mai mici şi se simt mult mai în siguranţă din punct de vedere financiar decât alţii. Totul e să ştii când şi în care cadran să activezi. Cadranul Banilor răspunde, printre altele, şi la următoarele întrebări: – Care este diferenţa dintre un angajat şi un patron? – De ce unii investitori obţin câştiguri uriaşe cu riscuri puţine, în vreme ce alţii abia reuşesc să supravieţuiască? – De ce majoritatea angajaţilor se mută de la o slujbă la alta, în timp ce alţii îşi dau demisia şi se apucă să-ţi clădească adevărate imperii de afaceri? – De ce, în Era Industrială, părinţii îşi îndemnau copiii să devină medici, contabili sau avocaţi… şi de ce, în Era Informaţională, aceste profesii se află sub asalt financiar? Order Cadranul banilor. Ghidul unui tată bogat pentru libertate financiară Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...

Note zen pe marginea unei întâlniri Michnik – Pleşu

Costi Rogozanu Ateneul Român, biletele de 5 lei epuizate încă de săptămâna trecută. Mă salvează domnul Oişteanu cu o invitaţie. Aşa că intru la întâlnirea Andrei Pleşu – Adam Michnick. Ascult, înregistrez şi vă spun cîteva dintre notele mele zen. “Zen” pentru că am scris deja cam toate reproşurile pe care le aduc falangei elitiste din România. Nu reiau. Azi mi s-a lămurit un singur lucru: întrebam acum ceva timp cum se face că Michnik este invocat “în apărare” tot timpul de Tismăneanu, Pleşu, Mihăieş şi de alţii deşi e evident împotriva lor fundamental cu tot ce a scris cu toate reacţiile sale publice despre raportarea la comunism, la “vinovaţi”, la păcatele excesului de zel. Michnik este pseudocitarea legitimatoare. De exemplu, Vladimir Tismaneanu îl pomeneşte tot timpul în sprijin deşi Michnik n-ar fi niciodată de acord cu discursul tardiv anticomunist predicat de întreaga grupare de intelectuali care au reînviat tema inclusiv cu beneficiu electoral pentru un anume TB în 2009. Profundă ruptură între două feluri de a vedea regimul comunist. Michnik cu acea relaxare a omului care poate să ierte, să nuanţeze, să apere lideri comunişti, să critice capitalismul etc. Şi o falangă anticomunistă (ne)obosită care predică încă o misterioasă puritate morală mai ales prin Gabriel Liiceanu şi Vladimir Tismăneanu. Cu nemisterioase beneficii publice care vin la schimb. Andrei Pleşu a dus de la început discuţia către un episod care a făcut vîlvă în lumea culturală de la noi, întâlnirea Liiceanu – Herta Muller (o descriere bună a întâlnirii aici). Prezentarea reproşurilor scriitoarei a fost cu accent greşit, ca să fiu politicos de-a dreptul, nu doar zen: uite ce ne-a zis Herta, că eram vinovaţi deşi noi aveam grijă să nu ne prostituăm cuvintele. Nu-i aşa că tu, Adam, ne aperi? – parafrazez, evident. Iar Adam Michnik a răspuns în stilul binecunoscut, sesizând o nuanţă foarte importanţă : din...

Adam Michnik către Gabriel Liiceanu: “În 1990, ai fost bolşevic, pardon, menşevic!”

Ateneul Român 14 februarie, ora 19.00 „Filosoful trebuie să fie precaut când îşi pune haina procurorului.” A doua rundă a Conferinţelor Ateneului. În prima, desfăşurată în luna septembrie, Herta Müller l-a umilit pe Gabriel Liiceanu. Vezi, aici! (11.200 de click-uri) După cadoul muzical al gazdei, luni seară, de ziua îndrăgostiţilor, Andrei Pleşu scoate superlativele din dotare pentru a-şi măguli  interlocutorul (greu de afiliat, cel mai de seamă luptător, cel mai bine cotat disident etc), nimeni altul decât Adam Michnik. „Cea ce a spus Andrei despre mine seamănă cu un speech bun la înmormântare. Nu e adevărat!”, replică sec directorul gazetei Wyborcza, intrând direct în subiect: „Toate visele frumoase ale generaţiei noastre s-au împlinit, libertatea presei, alegeri libere, cultură fără cenzură, atunci de ce suntem furioşi?” Declick. La cuvântul furioşi sala tresare. E sinonim cu enervarea despre care vorbea Herta. “De ce nu v-aţi enervat atunci” Vă mai amintiţi? Au urmat zeci de emisiuni de justificare pentru a ni se explica rezistenţa lor prin cultură. „Mă aflu pe locul victimei… de pe scaunul pe care stai tu, Herta ne-a certat” spune Pleşu, înşirând o sumedenie de fraze despre „retragerea într-o competenţă insulară a multor intelectuali” şi că noncombatul faţă de regimul comunist nu a fost o coabitare (de parcă la Humbold se mergea oricum n.a.). „Nu i-am auzit pe Doina Cornea, Radu Filipescu, chiar şi pe Mircea Dinescu să certe pe cineva…Tu de ce nu ai certat?” În loc să aştepte răspunsul, continuă, fie să epateze citând din tratatul despre larve al lui Piotrowicz, fie să glumească. Pentru cei din jur este limpede. Prietenul lui, invitatul Adam Michnik, este chemat să răstoarne ecoul aplauzelor smulse de Herta Müller, după ce l-a certat pe Liiceanu în public. Stupoare. În loc să preia şi să ridice mingea deasupra fileului (sau fuleului ‘telectual), Adam Michnik parcă nu înţelege că e invitat pentru un...

Elise Berthaut – Depresie şi tentative de suicid la adolescenţă

Depresia şi tentativele de suicid sunt sistematic abordate în această lucrare sub aspect teoretic, clinic şi psihopatologic, evidenţiindu-se legăturile dintre ele, precum şi evoluţiile recente în tratarea lor. Pentru fiecare dintre cele două teme, autorii Daniel Marcelli şi Elise Berthaut dezvoltă o strategie unitară ce constă în identificarea, evaluarea şi înţelegerea problemelor fiecărui pacient, miza esenţială pentru tratarea lui, dar şi pentru deontologia profesiei de terapeut. Îngrijirea pacientului este gândită astfel dintr-o dublă perspectivă, implicând atât o bună cunoaştere a diverselor modalităţi de tratament, a avantajelor şi limitelor lor, cât şi consilierea şi, mai ales în cazul adolescentului, nevoia de a-i atribui acestuia un rol activ în cadrul demersului terapeutic. Depresie şi tentative de suicid la adolescenţă. Cuprins: Depresia de inferioritate • Depresia de abandon • Ipoteze şi abordări organice • Condiţii de mediu şi evenimente de viaţă • Identificarea tentativelor de suicid • Relaţia dintre tentativa de suicid şi depresie • Consecinţele gestului suicidar • Consultaţii terapeutice şi terapii...

Dinu Giurescu – Arhitectura Bucureştilor, încotro?

Mare iubitor al Bucureştilor, Dinu C. Giurescu prezintă în Arhitectura Bucureştilor, încotro? distrugerile pe care le-a suferit Bucureştiul în perioada comunistă, dar şi post-decembristă: case demolate, clădiri distruse şi cartiere al căror farmec se pierde odată cu invazia sticlei şi oţelului. Order Arhitectura Bucureştilor, încotro? Preţ @ RON27,90 Qty: Adauga in cosul de...