Vesna Goldsworthy – Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginaţiei

Încă din 1800, Balcanii – „Estul sălbatic” al Europei – au constituit o adevărată mină de aur pentru literatura şi industria divertismentului din Europa Occidentală şi America. În acest proces al colonizării imaginare, produsele Vestului – ţări precum Transilvania lui Bram Stoker (din Dracula) şi Ruritania lui Anthony Hope (din Prizonierul din Zenda) – au devenit nume de marcă rentabile şi au fost mai cunoscute decât corespondentele lor reale din Balcani. Studiul Vesnei Goldsworthy demonstrează că, pentru Balcani, imperialismul imaginaţiei a avut consecinţe insidioase şi prea puţin recunoscute. Tabuurile religioase, naţionale şi sexuale, proiectate frecvent asupra regiunii, influenţează încă atitudinea şi reacţiile politice ale Occidentului. Goldsworthy descrie cadrul cultural al întâlnirii Vestului cu Balcanii, de la Byron până la corespondenţii de razboi din anii 90 ai secolului XX, punând alături pentru prima dată, poezia şi ficţiunea – inclusiv genul popular şi comedia, precum şi filmele inspirate de acestea – aparţinând unor autori ca Shelley şi Tennyson, dar şi unui G. B. Shaw, E. M. Forster (a cărui piesa homoerotică „Inima Bosniei” nu a fost jucată niciodată), Graham Greene, Evelyn Waugh şi Lawrence Durrell. Explicând de ce majoritatea celor mai importante opere inspirate de Balcani au fost scrise de femei, autoarea evidenţiază detalii până acum necunoscute despre scriitoare precum Olivia Manning şi Rebecca West. Order Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginaţiei Preţ @ RON22,00 Qty: Adauga in cosul de...

George Philander – Creşte oare temperatura planetei?

Care este preţul unui nivel de trai sporit în lumea de astăzi? Este oare încălzirea globală un fenomen datorat, cel putin în parte, activităţilor umane? Ameninţă ea condiţiile de viaţă de pe Pământ? Specialiştii dau răspunsuri diferite la aceste întrebări. Însă problema este prea importantă pentru a fi lăsată exclusiv în seama cercurilor ştiinţifice. S. George Philander, profesor la Universitatea Princeton, crede că responsabilitatea şi implicarea sunt cuvintele-cheie care ar trebui să definească atitudinea potrivită pentru fiecare om. La discutarea politicilor de mediu trebuie să participe cât mai mulţi oameni, cu o singură condiţie – să fie în cunoştinţă de cauză. Iată, pe scurt, raţiunile scrierii acestei cărţi pasionante, ce acoperă câteva dintre punctele de interes ale unei discipline nou apărute: geoştiinţe sau ştiinţele Pământului. Geoştiinţele integrează ştiinţe tradiţionale, ca geologia, biologia, meteorologia şi oceanografia, cu scopul de a răspunde întrebărilor ştiinţifice legate de existenţa şi calitatea vieţii pe Pământ. Această carte explică cititorilor ştiinţa fascinantă a fenomenelor asociate cu vremea şi cu clima, în dorinţa de a oferi o perspectivă clară asupra proceselor intrinseci ce fac această planetă locuibilă şi pentru a limpezi chestiunile controversate legate de mediul...

John Harris – Clone, gene şi nemurire

Prometeu întruchipează mitul omului progresist, care îndrăzneşte să aducă „focul” în mijlocul oamenilor. Oare putem înţelege astăzi mai bine ca oricînd raţiunile pedepsirii lui de către zei? Colecţia Prometeu îşi propune să dezvăluie ce se întîmplă în spatele uşilor închise ale laboratoarelor, unde oameni de ştiinţă în halate albe ne pregătesc destinul. Ne aflăm, din nou, în pragul unei revoluţii extraordinare. Revoluţia la nivelul biologiei moleculare şi al geneticii. Vom avea posibilitatea să deviem şi să controlăm evoluţia umană într-o măsură fără precedent. Vom putea să creăm noi forme de viaţă. Dar clonarea nu este o jucărie a oamenilor mari; ea implică riscuri şi probleme etice de un gen aparte, cu care specia umană nu s-a mai întîlnit – ele fac subiectul acestei cărţi despre etica biotehnologiei şi a geneticii umane. Cartea lui John Harris aprofundează toate aceste chestiuni pe înţelesul tuturor. Entuziasmul în privinţa clonării umane – apărut odată cu clonarea primului mamifer, oaia Dolly, la 5 iulie 1996, la Roslin Institute – s-a risipit total odată cu moartea prematură a acesteia, la începutul acestui an. A apărut întrebarea: dacă materialul genetic al oii s-a deteriorat rapid, oare nu acelaşi lucru se va întîmpla şi în cazul primei clone umane? Toate aceste preocupări nu sînt străine de strădania permanentă a omului de a afla nemurirea sau măcar de a-şi îmbunătăţi condiţia. Concluzia autorului e mai degrabă sceptică: „Nu ştiu dacă Ťeducaţia îl face pe omť, dar sînt sigur că genele nu îl pot face.” Argumentele sale alcătuiesc o lectură de-a dreptul fascinantă. Order Clone, gene şi nemurire Preţ @ RON16,00 Qty: Adauga in cosul de...

Joachim Ringelnatz – Bilete în bilimbabi

Colecţia Ludex. Numele colecţiei , LUDEX, derivă, bineînţeles, din latinescul ludus „joc“, plus -ex, sufixoid publicitar (ca în, de pildă, merceonime ca STIREX, PIREX, MODEX, BUCLEX, şi altele de acest soi). Atunci când LUDEX are, fatalmente, să-şi încheie existenţa (lungă/scurtă?), când va ajunge, deci, ex-LUDEX, — între sufixoidul amintit şi, absolut identică acestuia, particula anteriorităţii ireversibile (şi triste): ex-, ceea ce, totuşi, va rămâne întreg e tocmai lud(us) „jocul“. Altminteri, numele colecţiei este o limpede aluzie (cf. şi verbul alludere „a se juca“) la venerabilul concept de homo ludens (al lui Huizinga). Căci, evident, nu suntem primii, nici singurii pe lumea asta, cărora le-ar plăcea ca graţia să atenueze, cât de cât, dizgraţia condiţiunii noastre: ponderea, lestul/restul, gravitaţia, „Greul Pământului“, adică (sau, dacă nu, o parte, baremi, din veşnica morozitate a „oamenilor gravi, gravi, gravi“, vorba poetului Charles Cros), — jocul fiind o „garanţie palpabilă“, ca şi o „întreţinere constantă a reflexului libertăţii“ noastre (cu un cuvânt al lui G. Liiceanu). De unde sfatul, în exerga colecţiei, al lui Max Jacob: „Săriţi coarda, coborând o scară: n-o veţi mai atinge cu piciorul.“ Fără a minimaliza nicio modalitate, alta, de contestaţie şi protest, acestea, în colecţia noastră, sunt ludice prin excelenţă. Altminteri, numele colecţiei ar fi fost altul decât...

Jean Carper – Cum să oprim îmbătrânirea

Suntem conştienţi de faptul că sănătatea este un capital care trebuie păstrat, că actualul stil de viaţă este răspunzător de suferinţele fizice, că sufletul şi trupul nu sunt entităţi ce trebuie luate separat, că legătura omului cu universul este importantă pentru regăsirea echilibrului psihic, fizic şi spiritual. Căile medicinei clasice se îmbogăţesc, viziunea asupra bolii şi bolnavilor se schimbă, iar informaţia constituie un aspect important al profilaxiei medicale. Colecţia „Să fii sănătos“ deschide publicului noi căi pentru a înţelege de unde vine boala, cum se poate vindeca şi mai ales ce poate face pentru menţinerea sănătăţii şi pentru a se bucura pe deplin de viaţă. De acelaşi autor Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului Order Cum să oprim îmbătrânirea Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...