Mark Haddon – O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii

Eroul principal din O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii este Chirstopher, un băieţel autist de 15 ani. Are o memorie fotografică.  Bookiseşte cărţi şi face calcule matematice. Înţelege ştiinţa. Un singur lucru nu înţelege, oamenii. Când îl găseşte pe Wellington, câinele vecinului său, zăcând mort pe o peluză din apropiere. Deoarece poliţia îl consideră pe el vinovat, decide să-l găsească pe adevăratul asasin. Joaca de-a detectivul îi poate zdruncina însă sănătatea şi relaţia interumană. Porneşte într-o aventură în lumea adulţilor, o lume pe care nu o înţelege. Merge din uşă în uşă, întreabă şi investighează. Îi aflăm temeriile, întrebările pe care toţi ar trebui să ni le punem la un moment dat. Christopher nu înţelege de ce oamenii se aşteaptă să fii sincer, dacă nu vor să audă adevărul… În incursiunea sa însă, va descoperi alte mistere ce pot face ca întreaga lume din jurul său să se prăbuşească. Este o carte despre tristeţea lumii şi handicapul celor care nu vor să înţeleagă că a fi handicapat nu e numai o boală. O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii este un roman uimitor – haios şi trist deopotrivă, pe care nu-l mai laşi din mână. Mark Haddon este scriitor, grafician şi ziarist, a scris 15 cărţi pentru copii şi a câştigat 2 premii BAFTA. Locuieşte în Oxford. În acest an a primit premiul Whitbread.Christopher are o memorie de invidiat şi se pricepe la matematica, dar are probleme în relaţiile cu oamenii. Într-o noapte îl găseşte pe Wellington, câinele vecinului său, zăcând mort pe o peluză din apropiere şi, deoarece poliţia îl consideră pe el vinovat, decide să-l găsească pe adevăratul asasin. Joaca de-a detectivul îi poate zdruncina însă existenţa. Se porneşte într-o aventură în lumea adulţilor, o lume pe care nu o înţelege. Merge din uşă în uşă, întreabă şi investighează. Îi aflăm temeriile,...

Cartea îndeplineşte nevoi secundare, în opinia unei instituţii publice

Într-un aşa numit Barometru de consum cultural,  o instituţie de la poalele Ministerului culturii, a măsurat indicele de percepţie asupra infrastructurii publice (teatre, biblioteci, cămine culturale etc). A ieşit cum s-a bănuit. Un scor mai bun la Bucureşti şi mai slab la Călăraşi şi în nordul Moldovei. Concluzia studiului este că în ultimii ani, aproape 8 % dintre instituţiile de cultură au dispărut. Şi că în vestul ţării lumea are mai multe cd-playere şi DVD-uri decât în zona centrală şi de sud-Oltenia. La ţară, relevă studiul, telefonia mobilă a mai cucerit 9 procente. Românul şi-a redus cu o pătrime cheltuielile de călătorii. Nu mai merge la muzee, la operă, la teatru, doar în supermarket-uri. Păi şi pentru asta au trebuit să se cheltuie bani publici? Pentru că aberaţia să fie maximă, birocraţii au măsurat „cultura elitistă”, „cultura de masă” şi „activităţile non-culturale”, indicatori de nimeni căutaţi sau validaţi. Mai mult, lipsa de apetit pentru turism se pune în baza „reducerii stimei de sine”, nevoie din Piramida lui Maslow. Iaca, floşc! „Achiziţionarea de bunuri culturale, precum cărţi, muzică şi filme, îndeplineşte nevoi secundare, dispensabile în condiţiile crizei economice”, spune Măria sa Barometrul. Ce mai spun culturnicii? Cică activităţile non-culturale de petrecere a timpului liber sunt cele mai costisitoare şi totodată ultimele ca prioritate din piramida nevoilor. Ce seşi, frate? O sală, un picnic, o ieşire la pădure? Astfel de barometre nu sunt decât o vânturare de bugete şi o apă de ploaie. Nimeni nu le bagă în seamă. Auzi, Maslow e de...

Burse germane pentru managerii culturali

Fundaţia Robert Bosch este una dintre cele mai mari fundaţii corporative din Germania ce urmăreşte exclusiv scopuri non-profit. Fundaţia Robert Bosch acordă 12 burse cu începere de la 1 octombrie 2010 pentruManageri Culturali (m/f) din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est în vederea participării la un stagiu de calificare în domeniul managementului cultural pe o perioada de 13 luni în Germania. Stagiarii vor fi încadraţi în instituţii culturale de pe teritoriul german (cu excepţia Berlinului) şi vor prezenta în Germania, prin proiecte inovative, mediul artistic şi cultural tînăr din propria ţară. Programul include totodată cursuri de perfecţionare în domeniile: planificarea proiectelor culturale, achiziţie de fonduri, cursuri de relaţii cu presa şi marketing cultural, precum şi de negociere. Profilul candidaţilor: – experienţă profesională şi/sau în organizarea de proiecte în domeniul managementului cultural – rezident/a într-o ţară din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est – contacte cu mediul cultural-artistic tînăr din ţara de rezidenţă – cunoştinte bune de limba germană – diploma de absolvire a unei instituţii de învăţămînt superior – motivaţie deosebită şi capacitate ridicată de muncă individuală Programul oferă:- o bursa lunară în valoare de 1.000 Euro – preluarea costurile de deplasare spre Germania şi spre locaţiile unde se vor derula cursurile – asigurare medicală, de accidente şi asigurare de răspundere civilă – alte forme de sprijin financiar suplimentar pe perioada bursei şi ulterior pentru reintegrare în mediul profesional din ţara de rezidentţă – un seminar introductiv în octombrie 2010 şi cursuri periodice de perfecţionare – posibilitatea de a cunoaşte alte programe ale Fundaţiei Robert Bosch şi de a stabili contacte cu alţi actori din sfera politicilor culturale şi educative internaţionaleAplicarea online în limba germană este posibilă pînă la data de 14 martie 2010 exclusiv prin accesarea paginii web a Robert Bosch Schiftung. Kulturmanager aus Mittel- und Osteuropa MitOst e.V., Schillerstr. 57, D-10627 Berlin Telefon: +49 (0)...

Excesul de textualism dăunează literaturii

Mesajele scrise ne copleşesc. Pe panouri, televiziuni, ziare şi chiar pe meniurile restaurantelor. Poate niciodată în istoria civilizaţiei cuvântul scris nu a sărit aşa în faţa ochilor. Primim zilnic peste o mie de mesaje. Câte reţinem? Pe cele care ne îndeamnă la acţiune, ne provoacă bucurii sau conţin elemente de mister. Un poem bine scris deschide mintea umană spre noi perspective. Un singur şir de fraze, într-o scurtă poveste, poate să însumeze succint toată filosofia existenţei, pe care o clamăm cu voce tare: “Asta-i viaţa!” De multe ori avem să descoperim că şi alţii gândesc la fel ca şi noi. Un roman bine articulate poate să ne schimbe viziunea asupra relaţiilor noastre sociale şi propriile poveşti. Este adevărat că literature e o artă. Principalul scop al acesteia nu este strict funcţional. Prin “Moby Dick”, Herman Melville nu a urmărit o simplă informare a cititorilor  despre vânătorii de balene. Scopul este complex şi variat. Îngrijorat faţă de costul riscului aventurii, obsesia psihologică faţă de trecut,  viziunea lumii asupra sorţii, norocului, ghinionului din sufletul omului, toate îl fac pe autor să aducă în faţa cititorilor mai mult decât un eseu. Literatura este mai mult decât o acţiune de transmitere a poveştii. În 500 de pagini, Melville a spus mai mult decât o poveste. Luând în considerare comparaţia: “dacă pictura era considerată strict funcţională în trecut, nu putea  fi văzută altfel decât o meserie. Rolul picturii era de a prezenta obiectiv realitatea. Picasso, din această perspectivă, n-ar fi ajuns niciodată la cubism. S-ar fi dus în Cuba unde şi-ar fi organizat o afacere portuară şi ar fi mâncat senviciuri calde” scrie Eric Martin pe site-ul Associatedcontent.com (traducere: Florin...

Josep Pla – Strada Îngustă

Viaţa în micul târg de provincie Torrelles, aflat aproape de Barcelona ,nu e deloc uşoară pentru tânărul medic veterinar care a venit aici să-şi pună cunoştinţele în slujba oamenilor simpli de la ţară. Reci şi suspicioşi, localnicii îl privesc cu neîncredere şi doar sprijinul văduvei Colomer îi va deschide porţile societăţii burgheze, ca şi pe ale staulelor şi ale coteţelor de la ţară ,unde sălăşluiesc cei mai mulţi dintre pacienţii săi. De acelaşi autor Noapte de primăvară Order Strada Îngustă Preţ @ RON22,99 Qty: Adauga in cosul de...