Premiul Nobel pentru Literatură, 1998 “prin parabolele sale susţinute de imaginaţie, compasiune şi ironie, ne dă posibilitatea continuă să înţelegem o realitate iluzorie” Manual de pictură şi caligrafie este romanul de debut al lui José Saramago, publicat în 1977, nucleul din care se vor dezvolta capodoperele ulterioare ale scriitorului portughez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, 1998. Protagonistul romanului Manual de pictură şi caligrafie este un pictor mediocru, desemnat, în loc de nume, prin iniţiala H., care primeşte comanda de a face portretul lui S., directorul unei mari companii. Dureros de conştient de propriile limite, H. recurge la paginile unui jurnal ca mijloc de a-şi analiza slăbiciunile estetice şi de a se înţelege pe sine însuşi, descoperind astfel că simte nevoia să picteze şi un al doilea portret al lui S. Munca la cele două picturi, portretul academic, pictat în modul consacrat şi instituit de normele comenzii, şi celălalt portret, realizat cu intenţia, nefinalizată, de a capta imaginea „adevăratului” S., ne introduce în miezul crizei morale a artistului şi pune în discuţie însuşi fundamentul actului de creaţie estetică. O poveste fascinantă, dezvoltînd una dintre temele predilecte ale lui Saramago: relaţia dintre realitate şi reprezentarea artistică. FRAGMENT DIN ROMAN: Mă întreb de ce am scris că S. e frumos. Nici unul dintre cele două tablouri nu-l înfăţişează aşa, şi cel puţin primul ar trebui să-l prezinte într-o lumină favorabilă sau, cel puţin, să ofere o imagine a lui reală, uşor de recunoscut, cu toate ingredientele măgulitoare ale unui portret care va fi bine plătit. De fapt, S. nu e frumos. Dar are dezinvoltura pe care eu am dorit întotdeauna s-o am, un chip cu trăsături dăltuite în proporţia şi raportul exact ce conferă acel aspect solid pe care bărbaţii fluizi din punct de vedere fizic ca mine nu se pot împiedica să-l invidieze. Se mişcă cu dezinvoltură, se aşază pe...