Foer Jonathan Safran – Extrem de tare, incredibil de aproape

Dragă cititorule, Mă numesc Oskar şi sunt inventator, astrofizician şi fan Beatles. Am nouă ani. Tati a murit la 11 septembrie 2001. Chiriaşul bunicii e mut şi are palmele tatuate cu DA şi NU. În camera lui tati am găsit o cheie pe care am de gând s-o încerc în toate încuietorile din New York. ªtiai că acum sunt mai mulţi oameni vii pe Pământ decât au fost vreodată? Adică, dacă ar vrea cu toţii să-l joace pe Hamlet în acelaşi timp, n-ar putea, pentru că n-ar fi destule cranii! Asta e povestea mea, pe care n-am de gând să ţi-o spun de un googolplex de ori. Ce noroc pe tine că m-ai întâlnit! Oskar Schell este inventator, francofil, explorator, pacifist, astrofizician amator, bijutier, admirator al lui Stephen Hawking şi fan Beatles. Are nouă ani. Şi o misiune secretă: să străbată New Yorkul în căutarea încuietorii la care se potriveşte o cheie misterioasă, găsită printre lucrurile tatălui său, victimă a atentatului de la 11 septembrie. Din specia inocenţilor inspiraţi care s-au mai făcut „auziţi“ în literatură de la William Faulkner la Kurt Vonnegut, Oskar filtrează lumea prin lentilele lui de copil supradotat, poate autist, poate doar dureros de precoce. Are o voce uneori exasperantă, alteori nemaipomenit de duioasă, de cele mai multe ori hipnotică – şi un umor involuntar de zile mari. Ceilalţi doi povestitori, la fel de enigmatici, sunt protagoniştii unei iubiri mutilate, puse sub semnul unei alte tragedii a lumii moderne, şi astfel ia naştere ruta narativă World Trade Center – Dresda – Hiroshima, ca o punere în abis a durerii mai multor generaţii. Cu toate că Jonathan Safran Foer taie în carnea istoriei recente, nici un rând din roman nu reverberează apocaliptic, dulceag sau tendenţios. La catharsisul emoţional pe care îl provoacă această carte contribuie şi componenta ei vizuală, un alt fel de text, crescut din...

Simon Sebag Montefiore – Ierusalim. Biografia unui oraș

Ierusalimul este orașul universal, capitala a două popoare, sanctuarul a trei religii; este trofeul râvnit de trei imperii, locul Judecăţii de Apoi și câmpul de bătălie al ciocnirii de astăzi dintre civilizaţii. De la regele David la Barack Obama, de la nașterea iudaismului, creștinismului și isla¬mismului la conflictul palestiniano-israelian s-au scurs 3 000 de ani de credinţă, masacre, fanatism și coexistenţă a mai multor religii. Cum a devenit orașul acesta mic și îndepărtat Orașul Sfânt, „centrul lumii” și, în prezent, cheia păcii în Orientul Mijlociu? Citiți povestea celui mai fascinant oraș din lume: o istorie construită din date și anec¬dote picante, relatată de unul dintre cei mai importanți istorici ai prezentului. Personalităţile care și-au lăsat amprenta asupra orașului sunt numeroase: de la Solomon, Saladin și Suleiman Magnificul la Cleopatra, Caligula și Churchill; de la Abraham la Iisus și Mahomed; de la figurile lumii antice – regina Isabela, Nabucodonosor, Irod și Nero la numele cu rezonanţă ale timpurilor moderne – Kaiser, Disraeli, Mark Twain, Rasputin și Prinţul Lawrence al Arabiei. Regi, împăraţi, profeţi, poeţi, sfinţi, cuceritori și femei ușoare… Biografia Ierusalimului se scrie prin războaie, lupte sângeroase pentru putere, atrocităţi comise în numele credinţei sau idile fulgerătoare… Cercetând asiduu arhivele și bazându-se pe descoperiri recente, pe documentele propriei familii și pe munca sa de o viaţă, Montefiore revelează esenţa sacrului și a misticismului, a identităţii și a puterii într-o cronică unică a orașului despre care mulţi cred că va fi locul unde va veni Apocalipsa. Așa s-a născut singurul oraș care există de două ori – în cer și pe...

Fotoliul ergonomic

Decât un fotoliu vibrator, mai bine unul cu bibliotecă inclusă. Poţi oricând schimba ritmul citittului şi al ideilor. Nu trebuie să faci eforturi de deplasare. După o lună de citit, poţi reînoi colecţia de titluri. Să mai zică cineva că nu-i suficeintă ergonomie şi în scaunul cu Tolstoi la  încheieturi. E pentru oameni cu scaun la...

Marius Chivu – Trei săptămâni în Himalaya

Trei săptămâni în Himalaya. Povestea seducătoare a unui drum spre „streaşina lumii“, o călătorie şi o carte care te eliberează de tot ce-ţi prisoseşte înăuntru. Urci muntele coborând în tine.

Marie Hélène Fabra Brătianu – Memoria frunzelor moarte

Pentru Marie-Hélène Fabra Brătianu, România a fost o vreme doar ecoul unor poveşti auzite, în Franţa, de la mama şi de la bunica ei, poveşti despre o lume dispărută, despre locuri niciodată văzute şi despre oameni care nu mai existau. Şi ar fi putut rămâne aşa, dacă moartea mamei sale, revenită după Revoluţie pentru lungi perioade în ţara de origine, n-ar fi silit-o să vină aici pe urmele ei şi să descopere cu uimire patria strămoşilor ei şi povestea vieţii lor. Din aceste călătorii în timp şi spaţiu, din această adevărată coborâre la origini, s-a născut o urgentă nevoie de a spune, care a luat chipul cărţii de faţă. O carte despre realităţile deconcertante din România de azi; despre amintirea unei alte Românii, păstrată în revelatoarele memorii ale bunicii sale, Elena Brătianu, născută Sturdza, transcrise de nepoată cu înfiorare; despre statura impunătoare a bunicului ei, istoricul şi omul politic Gheorghe Brătianu. O carte în care umorul şi nostalgia îşi dau permanent replica, ajutându-ne poate să ne cunoaştem mai bine pe noi...

Samovar literar la Timişoara, într-o clădire tip OZN

De Ziua Mondială a Poeziei, dar şi ca un preludiu la Ziua Mondială a Apei, care este în 22 martie, SC Aquatim, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” şi Asociaţia Culturală Ariergarda au organizat un inedit… Samovar literar. Evenimentul a avut loc într-una din cele mai spectaculoase construcţii timişorene, aflată în patrimoniul Aquatim: Grupul de fântâni nr. 1, de la vechea uzină de apă a Timişoarei, construcţie proiectată de arhitectul Laszlo Szekely la începutul secolului trecut, în stil Secession maghiar, ce seamănă leit cu un… OZN, informează Ora de Timiş. Iubitorii de poezie şi muzică i-au ascultat atât de poeţii Aleksandar Stoicovici, Ana Maria Puşcaşu, Marius Ştefan Aldea, Adrian Chiş, Borco Ilin, Simona Constantinovici, Eugen Bunaru, Adrian Bodnaru, Marcel Tolcea şi Robert Şerban, dar şi pe muzicienii Liviu Butoi şi Tony Kuhn, care au asigurat „treceri” muzicale în ritmuri de jazz de la o lectură la alta. Samovarul a fost moderat de către Daniel Vighi, Viorel Marineasa şi R....