Nicolas Sarkozy – Martor

Nu am intenţia să fac din această carte „analiza problemei” puterii. Nu pretind să definesc nici o teorie, să fixez vreo teoremă, să intelectualizez vreo experienţă. Doresc numai să povestesc o viaţă în care ambiţia de a crea joacă un rol important. (…) Caracteristica societăţii noastre este absenţa speranţei, pe când scopul politicii este de a-i da o speranţă. Refuz fatalitatea. Cuvântul în sine, ideea şi consecinţele ei nu le pot suporta. Atâţia oameni au renunţat deja. Au renunţat să creadă că ziua de mâine poate să fie mai promiţătoare. Au renunţat la promovarea socială pentru familia lor. Au renunţat la un viitor mai fericit pentru copiii lor. Energia care subzistă în societatea noastră este folosită nu pentru a progresa, ci pentru a te proteja.(…) Prea mulţi responsabili politici nu mai au viziune, întrucât nu mai cred în capacitatea lor de a schimba viitorul. Ei confundă viziunea cu profeţia. Ei cred că li se cere să prezica viitorul, când, de fapt, li se cere să-l inventeze. Rolul politicii este de a propune un viitor şi de a permite realizarea lui. Iată de ce eu mă dedic, iată de ce eu cred încă în voinţă şi iată ce justifică, în opinia mea, dorinţa de a câştiga cele mai înalte responsabilităţi. A construi şi a iubi? Ar putea fi o promisiune. Pentru mine înseamnă o viaţă. Viaţa mea. Nicolas...

Dinu Săraru – Generalul revoluţiei cu piciorul în ghips. Dialog cu Victor Atanasie Stănculescu

Dinu Săraru: Domnule general, aş vrea să-mi răspundeţi dacă putem considera declaraţiile dumneavoastră din acest interviu cu valoare de testament. Victor Stănculescu: da! Dinu Săraru: Există totuşi ceva pe care mâine l-aţi mai putea adăuga? Ce mai puteţi adăuga? Victor Stănculescu: Cenuşa. Cititorii interesaţi de Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips au mai cumpărat şi: Istoria loviturilor de stat în România. De acelaşi autor Trilogia...

Steinhardt – Între viaţă şi cărţi

Deschis în faţa suprarealismului, a literaturii onirice, a noului val (Nouveau Roman), Steinhardt le apreciază şi în măsura în care dislocarile, discontinuitatea, descompunerile, fracturile de limbaj ori de realitate imaginară sunt urmate de o recompunere, de o reunificare, de o reasamblare după alte coordonate. Pentru că el, pe urmele lui Charles Peguy, considera că Raul este cel care «nu se compune», care se opune organizării vieţăii spiritualizate. De acelaşi autor Jurnalul...

Carl Bernstein – O femeie la putere

Tulburătorul portret pe care i-l face Carl Bernstein lui Hillary Rodham Clinton ne arată, pentru prima oară, adevărata traiectorie a vieţii şi a carierei sale, cu momentele ei de vârf şi cu oscilaţia permanentă între asumarea riscului şi căutarea echilibrului. Cu toată priceperea şi energia care au făcut ca faimosul său reportaj despre Watergate să primească Premiul Pulitzer, Bernstein ne oferă analiza cea mai profundă, sofisticată, pătrunzătoare şi relevantă a unei personalităţi complexe, care şi-au pus deja amprenta asupra politicii americane. Bernstein ne prezintă modul în care Hillary a devenit, aşa cum se defineşte ea însăşi, o conservatoare în gândire şi o progresistă în suflet. De asemenea, ne înfăţişează dinamica adesea surprinzătoare a căsniciei cu Bill, măsura în care Hillary a contribuit la succesele şi dificultăţile mandatelor de guvernator şi de preşedinte ale soţului ei, şi aruncă o lumină nouă asupra inteligenţei ei politice sclipitoare, dar şi asupra unghiurilor moarte – în special asupra suspiciunilor ei, a stângăciilor în relaţia cu presa şi a ostilităţii ei evidente faţă de toţi cei care o criticau, umbrindu-i debutul în jungla...

Monica Lovinescu – La apa Vavilonului

La sfârşitul anilor ’90, pornind de la jurnalul său ţinut încă din adolescenţă, Monica Lovinescu a reconstituit o întreagă lume: lumea secolului care tocmai se încheia. S-a născut astfel un volum de memorii cum nu sunt multe în literatura română, un volum care restituie mulţimea chipurilor acestei lumi, mai senine sau mai frământate – Bucureştii copilăriei şi tinereţii, instaurarea comunismului în România, exilul parizian şi apoi colaborarea la postul de radio Europa Liberă. Tabloul zugrăvit de autoare se alcătuieşte deopotrivă din portrete şi din atmosfera care le înconjoară, din întâmplări şi din semnificaţiile pe care le dezvăluie. Mai presus de toate însă, amintirea este străjuită de o înaltă conştiinţă morală, aceeaşi care a ţinut trează, în sufletele ascultătorilor săi „pe unde scurte“, deopotrivă speranţa că normalitatea este cu putinţă şi ideea că ea nu poate fi decât rodul unei necurmate lupte. Este şi legatul cel mai însemnat pe care La apa Vavilonului ni-l transmite nouă, celor de azi. De acelaşi autor Jurnal...

Gabriel Cioloran – Oraşul Bucureşti

Pe 20 septembrie 2009 s-au împlinit 550 de ani de la emiterea primului document „în cetatea de pe Dâmboviţa” de către Vlad Ţepes, în anul 1459. Avem deci o istorie multiseculară care începe de pe vremea bunicului acestui voievod, adică a lui Mircea cel Bătrân. Dacă un jurnalist de la publicaţia Binele public îşi exprima, în anul 1879, speranţa că „peste o sută de ani Bucureştiul va fi o bijuterie”, astăzi eu sunt mai puţin optimist şi mă mulţumesc cu afirmaţia domnitorului Moldovei, Petru Rareş, rostită în 1538, când se refugiase în Transilvania: „Vom fi ce-am fost şi mai mult decât...