Editura Brumar a scos de sub tipar Cartea străzii de Savoya, coordonată de scriitorul timişorean Daniel Vighi. În ziua de 10 mai, în Aula BCU a Universităţii de Vest din Timişoara a fost lansată cartea, împreună cu un film despre istoria caselor, trecutul trecătorilor într-o documentare excepţională realizată de Ion Haţegan. Urmăriţi aici. Apariţia editorială a fost posibilă datorită proiectului Asociaţiei Culturale Ariergarda.
Proiectul este bine venit. mai ales că mulţi trec şi se miră de porţile vreunui imobil mai vechi fără să ştie cine a trecut pe acolo. Strada se află în cartierul timişorean Cetate şi constituie axa est–vest a acestuia. Se întinde de la Bastionul Theresia la Spitalul militar. S-a construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, după aplicarea Regulamentului pentru construcţii în oraşul şi cetatea Timişoara, impus de guvernatorul Banatului, contele Claude Florimond de Mercy. Potrivit acestui regulament, toate clădirile vechi urmau a fi dărâmate eşalonat pe ani, iar în locul lor să se ridice clădiri noi numai din cărămidă, pe o nouă ţesătură urbană, de tip rectangular. Aşa s-a şi procedat, iar actuala stradă se află pe o tangentă faţă de strada medievală ce era pe o axă nord-est pe sud-vest.
După ce Ludovic al XlV-lea a refuzat să-i încredinţeze comanda unui escadron de cavalerie, Eugeniu de Savoya părăseşte Franţa şi se stabileşte la Viena (mai 1683), intrând ca voluntar în armata habsburgică. După lungi războaie victorioase ajunge să cucerească şi cetatea Timişoarei. La 18 octombrie, ziua sa de naştere (10 octombrie 1663, Paris), pe poarta numită „Poarta Prinţului Eugen”. Drept amintire, Prinţul Eugen dă paşei un ceas de aur, iar paşa oferă învingătorului un cal arab de rasă. Construieşte Palatul care îi poartă numele, iar la Viena, Palatul Belvedere.
Leave a Reply