Nobel pentru Literatură: fapte și cifre

Din 1901, au fost acordate premii Nobel pentru Literatură în 107 ani. Premiul nu a fost acordat în următorii ani: 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943.  Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat ex-aequo de patru ori în istorie: 1904 – Frédéric Mistral, José Echegaray, 1917 – Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan, 1966 – Shmuel Agnon, Nelly Sachs, 1974 – Eyvind Johnson, Harry Martinson. Cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru literatură este Rudyard Kipling, care avea 42 de ani la data decernării distincţiei (1907). Cel mai în vârstă deţinător al premiului Nobel pentru literatură este Doris Lessing, care avea 88 de ani la data premierii, în 2007. 13 femei au primit premiul Nobel pentru literature: 1909 – Selma Lagerlöf, 1926 – Grazia Deledda, 1928 – Sigrid Undset, 1938 – Pearl Buck, 1945 – Gabriela Mistral, 1966 – Nelly Sachs, 1991 – Nadine Gordimer, 1993 – Toni Morrison, 1996 – Wislawa Szymborska, 2004 – Elfriede Jelinek, 2007 – Doris Lessing, 2009 – Herta Müller, 2013 – Alice Munro. 2 persoane care au refuzat această distincţie: în 1958, premiul a fost refuzat de Boris Pasternak. Jean Paul Sartre a refuzat premiul Nobel pentru Literatură în 1964. Un posesor surpriză al premiului Nobel pentru literatură este Winston Churchill (1953) Hemingway a primit, în 1954, premiul Nobel pentru „măiestria artei naraţiunii, mai nou arătată în «Bătrânul şi marea» şi pentru influenţa pe care a exercitat-o în literatura contemporană”. Nominalizările la premiul Nobel sunt ţinute secrete timp de 50 de ani. Limba engleză este cea mai populară printre laureaţii premiului Nobel pentru...

Noutăți editoriale 2016

Ce ne pregătesc editurile în acest an?   Cititorul român are parte în acest an, de surprize deosebit de plăcute din partea celor mai importante edituri din ţară. Iată o listă scurtă cu cele mai importante titluri ce ne vor ațtepta la raft. La editura Polirom: Florian Ilieș – 1913, Umberto Eco – Scrieri despre gândirea medievală, Heinrich Boll – Opiniile unui clovn ăn colecția Top 10+, Jose Saramago – Ridicat de la Pământ, Ernest Hemingway – Insulele lui Thomas Hudson. De la Cartea Românească vine Nora Iuga – Ascultă cum plâng parantezele, Gellu Dorian – Cartea de la Uppsala. Editura Trei vine chiar la început de an cu volumul Numele lui Dumnezeu este Milostivirea, semnată de Papa Francisc. Grupul Humanitas va miza pe: Ismail Kadare – Firida rușinii, Isabel Allende – Amantul japonez, Mihai Eminescu – Versuri și manuscrise. Fanii seriilor consacrate de la Leda se vor bucura şi în 2016 de continuările acestora cartea a şasea din seria Instrumente mortale , de Cassandra Claire. În 2016, grupul All mizează pe Cele 5 alegeri. Calea productivităţii , de Kory Kogon, Adam Merrill şi Leena...

Suspans în aşteptarea premiului Nobel pentru Literatură

An de an, pe ultima sută de metri, speculațiile despre laureatul premiului Nobel pentru Literatură devin tot mai aprinse. Din nou, cum ne-am obișnuit în ultimii ani, casele de pariuri îi cotează pe următorii autori: japonezul Haruki Murakami, americanii Philip Roth și Joyce Carol Oates, kenyana Ngugi wa Thiong’o și belarusa Svetlana Alexievich.  Anul trecut, câștigătorul a fost romancierul francez Patrick Modiano, a cărui activitate a fost una dintre cele mai discutate în literatura franceză din anii ’60. Haruki Murakami este unul dintre cele mai populari scriitori din lume de ficțiune, autorul de romane cu accente mai pregnante ca “1Q84” și “Cronica păsării-arc.” Cu toate acestea, unii critici literari spun că opera sa nu se încadrează în tendințele acordate de Academia Suedeză.   Cine va fi câștigătorul, vom afla peste nu multă vreme. Pariurile la: ladbrokes.com Svetlana Aleksijevitj 5/1 Haruki Murakami 6/1 Ngugi Wa Thiong’o 7/1 Philip Roth 8/1 Joyce Carol Oates 12/1 Adonis 16/1 Ismail Kadare 16/1 Jon Fosse 20/1 Ko Un 20/1 Peter Handke...

Dan Negru – Amintiri în alb şi negru

De Ovidiu Dima Recomandat de bookiseala.ro Cu un stil alert, concis, uneori hazliu, alte ori tragic,  aplicat la vremurile de fugă, cunoscutul prezentator tv  Dan Negru dezvăluie cititorilor cum arată personajele sale, altfel decât pe micul ecran. Pentru că viaţa lui se confundă cu media, Amintiri în alb şi negru e un fals tratat despre cum să ajungi vedetă. Cititorul va regăsi un narator cu o sensibilitate aparte, a cărui modestie transpare din spatele copertei. Showmanul se destăinuie pentru prima oară în public, mai mult prin personajele pe care le-a întâlnit în viaţă, decât prin etalarea ego-ului, rămas undeva ascuns şi greu de tălmăcit. A colindat lumea, a cunoscut personaje celebre, a ridicat audienţele la cotele cele mai înalte, dar a rămas, aşa cum scrie Mihaela Rădulescu, în cuvântul înainte, un OM. Cartea apare în ţinută grafică excelentă, având ca ilustraţii caricaturile lui Popa’s, un alt timişorean renumit. Atât cunoscutul său zâmbet, cât şi celebri săi Converşi de pe copertă mărturisesc simplitatea Omului ajuns star de televiziune, care nu şi-a uitat devenirea. Nu a ajuns pe prima pagină a ziarelor tabloide, nu şi-a etalat viaţa în public, nu a fost târât în scandaluri amoroase. Şi poate de aceea mărturiile sale în cheie scriitoricească provoacă la lectură. În scrierea povestirilor a folosit un procedeu a la Itali Calvino, de a dezvălui identitatea personajului – despre care povesteşte – doar la final, incită la lectură. Mihaela Rădulescu scrie în prefaţă că volumul „este o fereastră deschisă spre profunzimea unui Om necunoscut”. Naratorul trece prin ipostaze diferite, de la învăţăcel la personalitate publică, de la colecţionar de ceasuri, la colecţionar de vise, de la rocker la stea de televiziune. În cartea lui apar nu numai poeţi celebri, artişti de renume, scriitori cunuscuţi, ci şi manelişti sau fotbalişti şi mai ales „anonimi celebri”. Din carte putem afla cum l-a apostrofat Iosif Sava să...

Marius Ghilezan – Furia

De Ovidiu Dima Marius Ghilezan a construit melodrama “Furia” ca pe un bildungsroman, în care construcţia personajului principal, Cosmin Sfăt, este realizată sub influenţa experienţelor concrete ale autorului. Acţiunea romanului începe pe undeva pe la sfârşitul anilor ‘68 când zice eroul cărţii: “Eram un mocos când fadăru m-a dus întâia oară la fotbal. Iar de microbul luat nu mai scapi toată viaţa. Vine odată cu vărsatul de vânt. Asta nu ştiam atunci. Inconştienţa tatei a durat şi a lăsat urme. De aici mi s-au tras multe: zgârciuri la inimă, atroză şi sânge violet. Victoriile au urcat la cap. Eşecurile au coborât la stomac. Furia m-a costat. Dar a meritat”. Din acea zi de 11 august 1964, viaţa personajului curge într-un mariaj plin de peripeţii. Poli este când de moravuri uşoare, tăvălindu-se prin  arenele ligii a doua, când o prea frumoasă ce se bate cu galacticii. O ancoră scriitoricească reuşită e legătura eroului Sfăt cu bunicul său, un iniţiat al marii lumi uitate. Dacă suporterul se dezvăluie total cititorului, iubirile şi angoasele, trăirile şi dramele, fuga şi ascunzişul, fiind toate povestite cu talent cititorului, nu acelaşi lucru se întâmplă cu viaţa misterioasă a lui Moş Todor, “un belfer cusurgiu care şi-a trăit viaţa şi şi-a mâncat mălaiul”. După moartea bătrânului, Cosmin, copil fiind, încearcă să desluşească misterele bunicului, şutind un ceaslov care ascundea, avea să afle mai târziu, date şi chei ale succesului de odinioară ale Ripensiei, echipa celestă a Banatului interbelic, ce bătea la pas marile team-uri ale Europei. De abia la adolescenţă, descoperind ascunzişurile şi tainele lui Moş Todor, şi-a dat seama că bunicul său făcea parte dintr-o structură pan-europeană a înţelepţilor lumii fotbalistice de la început de secol XX. Scrisă într-un stil alert, viaţa suporterului din comunism e plină de peripeţii. De la victorii istorice, la înfrângeri dezastruoase, personajul ne plimbă prin atmosfera obsedantului deceniu opt şi...