Festival de poezie românească la Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv împreună cu Editura Familia din Israel și Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) celebrează Ziua Limbii Române printr-un Festival de poezie. Acesta va avea loc în data de 31 august, de la ora 17:00, la sediul ICR Tel Aviv, și va consta într-o dezbatere despre poezie ca limbă internațională de legătură între popoare, precum și despre poezia în cultura iudaică, însoțită de recitaluri de poezie românească și momente muzicale. Programul evenimentului: moderator: Etgard Bitel – ziarist, moment poetic susținut de copiii din comunitatea israelienilor originari din România; maraton de poezie israeliană în limba română – moderator poeta Maria Găitan Mozes; intermezzo muzical; Mircea Dinescu – „Poezia, muza limbii române”; Magdalena Brătescu – Impresii de lectură; lansarea volumului de poezie Sacralitate semnat de Alexandru Cristian; discuții cu publicul. Invitați din România: Mircea Dinescu – scriitor, poet, Alexandru Cristian – poet, conferențiar. Invitați din Israel: poeții: Alexandru Anca, Etgard Bitel, Lică Bluthal, Magdalena Brătescu, Madeleine Davidsohn, Rodica Grindea, Adina Herșcovici, Shaul Leizer, Mioara Leon, Bianca Marcovici, Maria Găitan Mozes, Ada Shaulov. Programul muzical va fi interpretat de elevi ai școlii de muzică Akadma din Ashdod și va cuprinde piese tradiționale...

Legământ

Cât mai sunt pe astă lume Şi mai am un lucru sfânt, El e Dumnezeu, în ceruri, Şi-al meu Rege, pe pământ!   Cât mai am pe cer, un soare Şi o umbră-n urma mea, Voi fi tot pe baricadă, Pentru Majestatea Sa!   Dragi părinţi, pe-a voastră cruce, Am jurat lângă mormânt, Dar, de nu-L putem aduce Pe Mihai, la ce mai sunt?   Zilnic, Maică Prea Curată, Plâng şi Ţie mă închin, Ca sî ni-L aducă odată, Să ne bucurăm, deplin!...

La Putna, la Învierea Domnului şi a Neamului românesc

Geme valea de urale! Brazii-n faţă I se-nclină Şi Mihai păşeşte-agale Împărţind la toţi, Lumină.   Trist e, ca o zi de toamnă! Mohorât, ca munţii-n zori, Lângă El, Regina-Doamnă Nu se vede printre flori.   Şi Bunicul-Rege ţine, De mânuţă-un Prinţişor, Fiindcă-n ziua care vine, E nădejdea...

Măria Ta, ascultă-mi glasul (mesaj de la Iaşi)

Mândră, ne fusese Ţara Când erai al nostru Rege! Glia, greu, ducea „povara” Ce-o strângeam noi, se-nţelege!   Şi-am rămas pe mâini străine, Căci Te-au dus în pribegie. Viaţa noastră-a fost de câine Şi părea o veşnicie.   Azi, Te serbăm, în lipsa Ta, Dar Te-aşteptăm de-un 10 MAI! Să ne trăieşti, Măria Ta, Să ne trăieşti, Rege Mihai!   O, Doamne Sfinte, întotdeauna, Tu să-mi asculţi suspinul greu, Să ţii de-a pururea Cununa La Stema şi Drapelul meu!  ...

Vestea ce străbate Ţara

Când poporu-încremenise De atâta viaţă-amară, Ca un trăsnet, s-auzise: „Regele soseşte-n Ţară „!   Pe aripi de vânt tomnatic, Vestea-i dusă-n toată Tara Şi, în omul cel molatic, Sufletul i-aprins, ca para.   Soarele trudit coboară Peste munţi cu fruntea sură Iară vestea cea de-aseară, Circulă din gură-n gură! … Vestea intră-n amfiteatru, Şi-atunci, tineri comentează: „Din acest cumplit dezastru, Doar Mihai ne mai salvează ! ”   Şi în Parlamentul Ţării, Vestea intră. I-aventură, Fiindcă oamenii Puterii Spumegă de-atâta...