Mica dietetică este un volum care reuneşte cele mai frumoase microtexte scrise de Alex. Leo Şerban în ultimii cinci ani. O mică bijuterie, un spectacol strălucitor de inteligenţă, rafinament, farmec stilistic şi umor fin, cartea este un „manual” esenţializat de hedonism light, răsfăţat şi dezinvolt.
Veţi putea gusta câte puţin din fiecare: liste de oameni, obiecte, locuri care îi plăceau sau îi displăceau, elogiul Elodiei, 10 motive pentru care fotbalul este detestabil, facebookizarea lumii, despre importaţa schimbării ideilor ca pe cămăşi, odă şlapului, declinul huiduielii şi multe alte bunătăţi. Le puteţi consuma liniştiţi cu voluptate, sunt dietetice. Pentru că, vorba lui Alex. Leo Şerban, „small is beautiful”.
„N-avea prejudecăţi, n-avea crispări estetice sau ideologice, n-avea inhibiţii „principiale”. Era gata să experimenteze, să accepte surpriza, să rişte. Dar o făcea înzestrat cu o cultură solidă, cu fineţe şi haz, cu stil. Rareori am văzut un personaj în care actualitatea imediată şi atemporalitatea să coexiste atît de armonios. Leo era simultan „la curent” cu tot şi „nicely old-fashioned”, „enfant terrible” şi interlocutor „vieux jeu”. Avea talentul rar al frondei fără stridenţă, al agresiunii politicoase, al subminării regulilor, fără urmă de grosolănie. Totul, în alcătuirea lui Leo, era de ordinul excepţiei, al neconformităţii. Dar nu ştia să fie nici înfumurat, nici indiscret, nici trivial. Era o „pasăre rară”, tot mai rară, în lumea contemporană. Lecturile lui erau abundente şi voluptuoase, frecventarea asiduă a literaturii nu-i anesteziase – cum se întîmplă de obicei – pasiunea (şi competenţa) pentru cultura vizuală. Dimpotrivă. Era un „expert”, un „connaisseur”, un rafinat. În plus, avea un umor savuros şi un tip de bună dispoziţie, de afabilitate, care contamina rapid societatea în care se mişca.” (Andrei Pleşu)
Leave a Reply