„Nu mi-am propus să fac în următoarele pagini o radiografie a societăţii spaniole, nici măcar o analiză a situaţie diasporei din Spania, ci pur şi simplu voi vorbi despre mine şi oamenii pe care am avut şansa, sau ghinionul, să-i întâlnesc în aceşti patru ani. Unele întâmplări sunt fictive şi toate numele au fost schimbate pentru a-i feri pe protagonişti de eventuale neplăceri. Unii se vor identifica totuşi cu anumite personaje, sau îşi vor recunoaşte rude ori vecini. Iar întotdeauna va exista întrebarea: „de ce se întâmplă toate astea, de ce oamenii acceptă un asemenea tratament?”. Pentru mine toate întâmplările povestite nu sunt decât o „goană după aur” a secolului XXI. Nu voi vorbi despre românii din Spania, voi generaliza, voi scrie despre oameni, despre natura umană, despre motivele care duc la schimbări bruşte de comportament şi de gândire. Din discuţiile mele cu diferite persoane care aparţin altor naţionalităţi am aflat că nu suntem singurul popor care a fost nevoit să practice o asemenea „goană după aur”; şi spaniolii şi portughezii şi-au părăsit căminul pentru a-şi căuta un loc de muncă decent şi bine plătit în anii ’60-’70. Dar, nici spaniolii şi nici portughezii nu s-au comportat ca românii.
Leave a Reply