Filele acestei cărţi adună doar câteva petale dintr-o floare ucisă ireparabil – respingător în sine, dar infinit mai odios când zdrobeşte pe tineri- a adaos, în cazul acestei nimiciri, atâta absurd, atâta NENOROC, încât nu numai inima victimei a rămas îngheţată în coşmar, ci, fără scăpare, toate inimile care mai bat, privindu-i zborul şi căderea, se lasă sfâşiate de deznădejde şi de mânie.
Cu Adriana Bădiţă fiecare părinte a pierdut un copil, fiecare copil, o soră, fiecare tânăr, un camarad… Dar din acest doliu, de sub linţoiul nefiinţei, dincolo de viscolul ucigaş, iată, răsar ghioceii vârstei sale eterne. Imaculaţi şi fragili, chintesenţă a primăverii şi tinereţii. A Tinereţii pe care Adriana, ruptă dintre anotimpuri şi desprinsă de Timp, ne-o redăruieşte poate doar pentru a o şti vegheată cu cât mai multă dragoste. Sau măcar, cu OMENIE.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply