Topul celor mai vândute 10 cărţi în luna iunie

Deşi la Bookfest cele mai vândute cărţi au fost ale lui Oreste şi a lui Grigore Cartianu, în Top 10 Bookiseala următoarele titluri au fost cele mai comandate: 1. Ion Cristoiu – Găina fără bilet 2. Varujan Vosganian – Cartea şoaptelor 3. Nicholas Sparks – Jurnalul unei iubiri 4.  Sorin Adam Matei – Idolii forului 5. Oscar Wilde – Portretul lui Dorian Gray 6. Stephen King – Mobilul 7. Aurora Liiceanu – Prin perdea 8. Petre Popescu – Fata din Nazaret 9. Charlotte Mendelson – Fiicele Ierusalimului 10. Stephen Young – Capitalismul...

Bookiseala susţine propunerea SAR de introducere a literaturii universale în şcoli

Constatând că tinerii au ajuns să-şi facă modele din persoanele publice de la noi, Societatea Academică din România (SAR) propune introducerea literaturii universale ca materie obligatorie în şcoli, a;a cum s-a făcut în Franţa prin anii ’90.  Argumente pentru studierea scriitorilor străini: 1. Pe lângă cultivarea limbii române cu ajutorul textelor literare, studiile ar trebui să conducă şi la înţelegerea nevoii de dezbatere de idei, la familiaritatea cu evoluţia gândirii şi a valorilor umanităţii, pentru a forma atitudini şi comportamente. Autorii recomandă studierea următoarelor cărţi: Cinghiz Aitmatov – O zi mai lungă decât veacul, Ştefan Heym – Relatare despre regele David, Alexandr Soljeniţîn şi Albert Camus – Ciuma, pentru că ar putea oferi soluţii şi sugestii pentru comunităţi care au avut experienţe similare.  2. Mulţi autori români au studiat în străinătate, de unde au preluat o serie de modele. Dar totuşi, xxistă mari autori occidentali, precum Dante, Shakespeare şi Cervantes care nu au avut influenţă asupra acestora şi merită studiaţi. 3. Aşa cum la fizică, matematică sau istorie se studiază operele marilor savanţi sau se înscriu faptele şi întâmplările într-un ccontext istoric, aşa şi cultura naţională trebuie să se  raporteze unor valori universale. 4. În condiţiile în care ne integrăm în Europa, iar milioane de români lucrează în străinătate, ar trebui să cunoaştem cultura ţărilor în care mergem. 5. În ţările învecinate se studiază literatura universală până la 34% (Cehia) 6. Fără o şcoală care să transmită valori într-un mod credibil, nici peste 10-20 de ani nu vom depăşi situaţia de care ne tot plângem.Există judeţe în care n-are nicio relevanţă pentru mulţi alegători faptul că se dovedeşte că sunt politicieni foarte corupţi sau că nu au nicio urmă de moralitate. Pentru mulţi alegători nu e nicio problemă să accepţi mita electorală. Alina Pascale, dfin grupul de lucru al SAR, a realizat un excelent studiu comparativ cu şase ţări învecinate. POLONIA În Curriculumul Naţional de Bază din Polonia se propun Biblia, o selecţie de mituri, Sofocle, Shakespeare, Cervantes, Cântecul lui Roland, Dickens, Saint Exupery pentru Gimnaziu ( 13 -16 ani), iar în Liceu, o piesă din antichitatea greacă (Horaţiu), poezie şi proză din sec. XVI-XVIII (Goethe, Conrad sau Moliere). La Bacalaureat: Nivelul de bază: Sofocle – “Oedip Rege”, Horaţiu – o selecţie de cântece, William Shakespeare – “Macbeth”, Molière...

Intelectualul enciclopedic vs. intelectualul clasei de mijloc

Dincolo de dezbaterile politice extrem de aprinse care amprentează profund societatea românească în ultima vreme, în zilele trecute s-a pornit și o intensă dezbatere culturală provocată de apariția unei cărți intitulate Idolii forului. Este vorba despre un volum colectiv coordonat de Sorim Adam Matei și lansat oficial în cadrul festivalului de carte Bookfest. Probabil că această carte extrem de curajoasă ar fi trecut neobservată dacă nu ar fi fost expresia unei critici susținute, dar argumentate, la adresa ”intelectualilor lui Băsescu” sau, mai exact la adresa ”păltinișenilor” Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici. În data de 15 iunie, Andrei Cornea publica în Revista 22 o recenzie extrem de critică a cărții menționate anterior. Astăzi, pe Hotnews.ro au fost puși față în față S. A. Matei și Andrei Cornea în cadrul unei emisiuni radio realizate de către Hotnews.ro în colaborare cu RFI, avându-l ca realizator pe jurnalistul Dan Tăpălagă. În cele ce urmează încerc să analizez cu detașare critică atât poziția domnului Andrei Cornea cât și pe cea a domnului S.A. Matei și a grupului de intelectuali pe care îl reprezintă, dintre care îi citez aleatoriu pe Caius Dobrescu, Daniel Barbu și Marius Ghilezan. Încep cu emisiunea radio realizată de Hotnews.ro. Andrei Cornea a fost invitat în studio, în timp ce S.A. Matei a intervenit telefonic. Datorită acestui prim fapt, o veritabilă confruntare de idei a fost viciată din motive evidente. Este un lucru atunci când participanții la o dezbatere se află față în față, și cu totul alt lucru când  unul este în studio și celălalt la telefon, inclusiv din motive ce țin de comunicarea nonverbală și de promptitudinea cu care mesajul emis ajunge la receptor. Domnul Tăpălagă s-a străduit să fie cât mai obiectiv cu putiință, dar nu i-a reușit tot timpul, înclinând balanța simpatiilor personale în favoarea domnului Cornea. Dincolo de aceste aspecte formale a exista o problemă de fond: discuția a fost un dialog al surzilor. De ce? Pentru că cei doi participanți vorbeau de lucruri diferite. Domnul Andrei Cornea încerca să respingă ceea ce el resimțea ca un atac la adresa ”păltinișenilor”, în timp ce domnul S.A. Matei încerca să sublinieze cu fiecare ocazie că ceea ce grupul să de intelectuali propun nu este in primis un atac împotriva ”intelectualilor lui Băsescu”, ci o confruntare a modelelor culturale. Din...

Campania „O carte deschide o lume nouă!”

Începând cu data de 01 iunie 2011, C.N. Poşta Română S.A. lansează a doua ediţie a campaniei „O carte deschide o lume nouă!”, prin care îşi propune să participe la îmbogăţirea fondului de carte a şcolilor din mediul rural. În cadrul acestui demers, Poşta Română face o invitaţie salariaţilor şi clienţilor săi, persoane fizice sau juridice, de a participa la o donaţie de carte pentru bibloteci ale unor şcoli din mediul rural. Cei care doresc sa participe la acest proiect pot depune cărţi proprii în cele aproape 350 de oficii poştale urbane, semnalizate prin afişele campaniei. Cărţile pot fi depuse în spaţiile special amenajate din sala publicului, în perioada 01 iunie – 15 septembrie 2011. Având în vedere că, prima ediţie a acestei campanii s-a bucurat de un real succes, cu un număr impresionant de peste 52.000 de cărţi colectate, considerăm cu tărie că sporirea fondului de carte asigură premisele dezvoltării educaţionale şi profesionale viitoare ale tuturor copiilor din mediu rural. Astfel, cărtile colectate vor îmbogăţii din nou colecţiile unui număr de peste 40 de bibloteci iar predarea acestora va avea loc la începutul anului şcolar 2011-2012.   Lista oficiilor poştale unde puteţi dona cărţi şi unde vor ajunge aceste cărţi prin amabilitatea dumnevoastră;   ALBA Şcoala generală Lupşa Alba Iulia – Of.Poştal 1, 3, 5 Of.Poştal Abrud, Aiud, Baia de Arieş, Blaj 1 şi 2, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş 1, Teiuş 1, Zlatna ARAD Şcoala generală Hăşmaş Arad – Of.Poştal  1. 3. 7. 8 Of.Poştal Nădlac, Pecica, Curtici, Chişineu Criş, Pâncota, Sântana, Ineu, Sebiş, Lipova ARGEŞ Şcoala Pietroşani Piteşti – Of.Poştal 1,2,3,4,5,6,7,8,9 Of.Poştal Cmpulung 1 şi 3(ghişeu poştal), Curtea de Argeş 1, Mioveni, Topoloveni, Costeşti, Ştefăneşti BACĂU Şcoala generală Tătărăşti Bacău – Of.Poştal 1, 3, 6, 8, 9, 10, 11 Of.Poştal Oneşti 1, Moineşti 1, Comăneşti, Târgu Ocna BIHOR Şcoala generală Damiş Oradea – Of.Poştal 1, 10 Of.Poştal Aleşd, Beiuş, Marghita, Salonta, Ştei, Săcuieni BISTRIŢA NĂSĂUD Şscala generală Tiha Bârgăului Bistriţa – Of.Poştal 1, 2, 4 Of.Poştal Beclean, Năsăud 1, Sângeorz Băi BOTOŞANI Şcoala generală Drăguşeni Botoşani – Of.Poştal 1 Of.Poştal Dorohoi 1 BRAŞOV Şcoala generală Cutuş Braşov – Of.Poştal 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14 Of.Poştal Codlea, Făgăraş 1 şi 4, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Rupea 1, Săcele 1 şi 2,...

Horia Barna: „Editorii spanioli sunt interesaţi de literatura română contemporană”

– interviu cu Horia Barna, director proiect-pilot „Spania la Bookfest 2010”. Cunoscutul hispanist a fost director patru ani la ICR Madrid, unde s-a remarcat prin promovarea valorilor româneşti. – De ce Spania? – Spania, ţară invitată la Bookfest. A fost un proiect pilot. Bookfest încearcă să se pună pe harta marilor târguri internaţionale.  Cred că alegerea Spaniei ca ţară invitată a fost inspirată. În primul rând că există deja o puternică legătură între cele două ţări. Există aproape un milion de românia în Spania. Relaţiile de toate formele şi de toate categoriile se mişcă din ce în ce mai mult. Spania a deţinut preşedinţia Uniunii Europene în această perioadă. A fost ca la Euroviziune, într-un fel. Comparaţia este uşor forţată.Dar trebuie înţeles complexul politic şi social. – De ce scriitorii aceştia? – Interesul pentru cultura spaniolă e din ce în ce mai mare şi la noi. În ultimii 15-20 de ani, s-au afirmat în lume din ce în ce mai mulţi scriitori hispanici. Fie din Spania, fie din spaţiul latino-american, aceştia sunt tot mai căutaţi. Poate şi această raţiune a fost un element determinant în alegerea Spaniei, ca ţară invitată. – Care a fost relaţia cu guvernul spaniol? – Ministerul culturii din Spania şi Federaţia Editorilor din Spania au acceptat propunerea. Ei oferă foarte multe subvenţii pentru traduceri. Asta e foarte important. Consideră România ca placă turnantă pentru toată regiunea de est şi de sud-est a Europei. Membrii delegaţiei mi-au mărturisit şi mie şi altora că s-au simţit în România ca într-o ţară latino-americană, chiar dacă nu la fel lingvistic, dar ca atmosferă şi ca mentalităţi au fost ca acasă. – Câţi scriitori au venit? – Opt scriitori, şase romancieri şi doi dramaturgi. Sunt nume sonore care n-au participat. Doi traducători au fost prezenţi la dezbateri. Joaquin Garrigos Bueno, o adevărată instituţie a traducerilor din română în spaniolă, zeci de romane ale autorilor din perioada interbelică şi câţiva contemporani bucurându-se de traducerile sale, Cătălina Iliescu, o româncă de 20 de ani la Universitatea din Alicante, probabil unul dintre cei mai importanţi vectori de promovare ai limbii, culturii şi civilizaţiei române în Spania, ea conducând asociaţia „Aripi.” – Ce reprezintă expoziţia din pavilionul Spaniei? – Figuri importante ale literaturii spaniole de la începutul secolului XX. Nume precum Muna Muno, Antonio...

„Narcoticele” lui Oişteanu, în topul Polirom

După ce a fost editura care a lansat cele mai multe titluri şi a promovat cei mai mulţi români, unii chiar debutanţi, Editura Polirom şi sora sa, Cartea românească, anunţă că nu au pierdut, în condiţiile austerităţii de azi. Iată topul: Narcotice în cultura română. Istorie, religie, literatură De ce m-am întors în România de Sandra Pralong (coordonator) + Patru femei, patru poveşti de Aurora Liceanu Viaţă şi destin de Vasili Grossman + Sexus, Henry Miller Viaţa unui om singur de Adrian Marino CARTE ÎN TOP BOOKISEALA de 8 săptămâni. Provizorat de Gabriela Adameşteanu + România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)de Bogdan Murgescu TOP Cartea Românească: Medgidia, oraşul de apoi de Cristian Teodorescu Ana Maria şi îngerii de Radu Aldulescu Apropierea de Marin Mălaicu Hondrari „La Bookfest 2010 am înregistrat o scădere cu 8% a încasărilor faţă de ediţia de anul trecut a târgului din vară. În târg, numărul vizitatorilor a fost vizibil mai mic faţă de Bookfest 2009, dar la Polirom am reuşit să echilibrăm balanţa prin numărul impresionant de noutăţi prezente la stand: peste 400, cele mai multe propuse de o editură autohtonă la actuala ediţie a Salonului de Carte Bookfest.” (Oana Boca, director de imagine...

TAZ: România în criză/Naţionaliştii zămislesc antisemitismul

Articol despre presupusa asasinare a lui Eminescu de către evrei, apărut la 16 iunie 2010 în ziarul berlinez Tageszeitung (TAZ), autor William Totok (traducere: Doru Braia) : Secretarul general al ultranaţionalistului partid PRM acuză evreii de a-l fi omorât pe poetul Mihai Eminescu. Cu o asemenea instigare, încearcă în vremuri de criză să capteze alegători. Misterioasa moarte a lui Mihai Eminescu Fluturatul drapelelor este încă cea mai inofensivă formă de manifestare a naţionaliştilor din România. Mihai Eminescu (1850-1889), poet naţional al romantismului târziu, a fost omorât de evrei. Teza este reprezentată de secretarul general al Partidului România Mare (PRM), Gheorghe Funar. Cu ocazia comemorării a 121 de ani de la moartea lui Eminescu, Funar a organizat în oraşul transilvănean Cluj o conferinţă de presă, pentru a-şi anunţa spectaculoasa sa interpretare conspiraţionistă. Eminescu, arăta fostul senator al Parlamentului românesc şi promotor al naţionalismului, ar fi fost victima unei crime cu premeditare a evreilor. Acesta ar fi fost internat într-un spital sub pretextul unei boli mintale, i s-ar fi pus un diagnostic eronat şi ar fi fost declarat sifilitic. Apoi, medicul evreu Francisc Isack i-ar fi provocat „românului absolut” Eminescu moartea lentă, prin injecţii cu mercur. Crima este descrisă ca un act de răzbunare al duşmanilor străini. Aceasta, crima, nu ar fi fost altceva decât o reacţie la poziţia critică a Poetului Naţional faţă de umilirea etnică şi economică a poporului român de către evrei. În „Philippika” sa, publicată în întregime de cotidianul peremist Tricolorul şi de gazeta radicalistă de scandal Napoca News, Funar a somat „poporul ales” să-şi recunoască fapta, după ce, vreme de 121 de ani, a încercat să-l discrediteze pe Eminescu ca xenofob şi antisemit. Eminescu reprezintă simbolul suprem al naţionaliştilor din România, iar Garda de Fier îl venera prin scrierile lor programatice din perioada interbelică ca pe un „Apostol”. Eminescu susţinuse că evreii i-ar fi contaminat pe români cu „decadenţa lor morală şi fizică”, de aceea ar trebui ca această „rasă neproductivă” să fie „obligată la mai productiva muncă fizică”. Cultul lui Eminescu şi-a atins anul acesta apogeul prin solicitarea ultranaţionalistei „Liga Scriitorilor” din Cluj de canonizare a poetului naţional. În primele rânduri ale acestei „ligi a scriitorilor” se află editorii publicaţiei clujene Napoca News. Aceasta s-a evidenţiat ca o cutie de rezonanţă publicistică pentru gruparea Noua...