Zece reguli pentru a scrie o ficţiune. Anchetă „the Guardian”

Pornind de la cartea lui Elmore Leonard 10 Rules of Writing, prestigiosul ziar britanic „the Guardian” a făcut o anchetă printre  mai mulţi scriitori celebri, în această problemă. Care sunt regulile de aur ale scrierii unui roman bun: Elmore Leonard: “Folosirea adverbelor este un păcat mortal” 1 Nu începe cartea cu date despre starea vremii. Cititorul se mulţumeşte să-şi imagineze cadrul acţiunii. Dacă se întâmplă să fii Barry Lopez, care a reuşit mai bine decât un eschimoş să descrie gheţurile, atunci poţi fi excepţia care infirmă regula. 2 Evită prologurile. Nu e interesant să duci cititorul în atmosferă. 3 Niciodată nu utiliza alt verb decât “a spune,” când organizezi dialogul. Liniuţa de dialog depinde de caracter. Verbul a spune este mai puţin nepotrivit decât “a mormăi”, “a uimi,” “a cauţiona”, “a minţi”.  Odată, Mary McCarthy a terminat un dialog cu „she asseverated” şi a trebuit să întrerup cititul şi să merg la dicţionar. 4 Niciodată nu folosi un adverb care să modifice verbul “a spus”. 5 Ţine semnele de exclamaţie sub control. Ai voie nu mai mult de două sau trei, la 100.000 de cuvinte. 6 Nu folosi cuvinte ca: „brusc” sau ceva de genul: „all hell broke loose”. 7 Foloseşte cu moderaţie regionalismele. 8 Nu descrie personajele precum Steinbeck. În cartea Dealuri verzi ale Africii, Ernest Hamingway descrie fata americană doar cu atât: “şi-a dat pălăria jos şi a pus-o pe masă.” 9 Nu descrie locuri sau lucruri, doar dacă eşti Margaret Atwood. 10 Încearcă să părăseşti zona în care şi cititorii ar sări-o. Taie paragrafele care sunt prea lungi. Cea mai important regulă de care se ţine autorul american: respectă cele zece reguli. Diana Athill: “Nu-ţi omorî favoriţii!” 1 Citeşte şi ascultă-te, numai aşa poţi să-ţi dai seama de ritmul frazelor. 2 Taie cuvintele de prisos. 3 Nu te du niciodată prea departe cu omorârea personajului pe care-l iubeşti. Margaret Atwood: “Nu aştepta ajutoare de la alţii!” 1 Ia un creion când călătoreşti într-un avion în care vrei să scrii. Pixul poate curge. Nu ai voie să deţii lucruri ascuţite. Aşa că ia două. 2 Dacă amândouă s-au tocit foloseşte pila de unghii sau o suprafaţă de metal. 3 Ia cu tine ceva pe care să scrii. Hârtia e bună. 4 Dacă scrii direct pe computer, nu...

Neagu Djuvara: Prefer sa fiu celebru după moarte, decât prea celebrat în timpul vieţii”

Foto: Agerpres Istoricul Neagu Djuvara a declarat, sâmbătă, că are o superstiţie – preferă sa fie celebru după moartea sa, decât să fie prea celebrat în timpul vieţii.„Să vă spun de ce sunt supărat când mi se scoate o carte. Aici este o problemă foarte delicată – am mai povestit asta în două-trei locuri -, lumea râde, dar nu este de râs. Am o superstiţie pe care am căppătat-o, de fapt, prin lecturile mele multe – că totuşi, până la 94 de ani, când ai început să citeşti la şase ani, asta face un pachet de lecturi. În lecturile mele, am ajuns la concluzia că, în general, faima unui om după moarte este invers proporţională cu masa de laude pe care le-a primit când a trăit”, a spus istoricul, citat de Agerpres, sâmbata, la lansarea volumului „Un secol cu Neagu Djuvara”, semnat de jurnalistul George Rădulescu. În context, Djuvara a dat exemplul lui Victor Hugo, care în timpul vieţii era cunoscut drept „cel mai mare poet francez”, dar după moartea lui nimeni nu mai pretindea acest lucru. În contrast, istoricul a făcut apel la trecutul pictorului Vincent van Gogh, care nu a vândut decât un singur tablou în viaţa lui, dar care acum este cel mai scump pe piaţa mondială, dar şi la povestea de viaţă a lui Johann Gregor Mendel, care este inventatorul geneticii, deşi nimeni nu a ştiut acest lucru cât timp a trăit. „Eu prefer gloria lui Mendel, care n-a ştiut nimeni de el cât a trăit, decât a unuia care este foarte cântat şi foarte celebrat în viaţa lui şi care după moarte cade în neant. Eu prefer să fiu celebru după moarte, decât să fiu prea celebrat în timpul vieţii mele. De aceea sunt supărat pe domnul Rădulescu, dar acum s-a făcut nenorocirea, ca să zic aşa. Vă rog să credeţi că nu este o glumă – am un sentiment de frustrare cănd mi se face laudă acum, fiindcă am impresia că mi se fură ceva din viitor”, a adăugat Neagu Djuvara.George Rădulescu a punctat în debutul lansării că volumul pe care îl semnează reprezintă, în fapt, o „carte-document”. Jurnalistul a subliniat că Neagu Djuvara reprezintă pentru el un model şi o dovadă vie a faptului că merită să sperăm în continuare că lucrurile...

Odă la Vodă

Şerban Foarţă „Mândră corabia, meşter cârmaciul!” (Zaharia Stancu, citat din memorie) Când mătură gabia vreun val mai dibaciu, el scoate prompt sabia sau pune gârbaciul pe valul ce,-n rabia lui, cere haraciu în vieţi şi, ca scabia, se ţine de vraciul destoinic ce, àbia,-i stopase ravagiul… Mândră… ş. cl. Eu nu pronunţ àbia, ci-abià, – dar gârbaciul rimării în -àbia mă schimbă-n cârpaciu nedemn de corabia pe care cârmaciul o ia din Corabia şi-o duce, robaciu, până hăt în Arabia, – ca turma lui, baciul… Mândră… ş. cl. Thàlatta,-n rabia ei, a naufragiu îşi cască larg labia zimţată,-n oragiul în care, ca vrabia cea fără coragiu, zăcem pe corabia pe care cârmaciul o mână cu sabia în mână, dibaciu… Mândră… ş. cl. (După Dilema veche, 28 oct.–3 nov. 2005, p. 6) Şi un răspuns al lui Dorin Tudoran: ION BARBU: Odă la...

Dr. Karl Kruszelnicki – Mari mituri spulberate

• Este colacul toaletei mai curat decât blatul biroului? • A aterizat omul cu adevărat pe lună? • Sufletul cantăreşte cu adevărat 21 de grame? • A rămas Einstein repetent? • Omul îşi foloseşte doar 10% din capacitatea creierului? • Există un ser al adevărului? • Au rugăciunile puterea de a vindeca? Iată doar câteva dintre miturile contemporaneităţii desluşite în această...

Ajută-i pe tinerii din Roşia Montană să înveţe!

Ştiu că-ţi place să citeşti. Să înveţi. Să ştii mai mult. Îi poţi ajuta pe oamenii defavorizaţi din Roşia Montană să înveţe carte. Dacă îţi pasă de ei, dă-le un vot în “Ţara lui Andrei” Îţi ia doar 5 minute. Faci un cont în Ţara lui Andrei. www.taraluiandrei.ro Primeşti un mesaj pe mail. După ce îl activezi, vei primi un cod pe sms. Îl introduci şi devii cetăţean în Ţara lui Andrei. Pe urmă poţi vota proiectul: http://itla.taraluiandrei.ro/idei-din-tla/proiect-rosia-montana-hubinv-id-1721-cmsid-65   Roșia Montană-HUBinv – Ţara lui Andrei – OMV Petrom Competiţia Idei din Țara lui Andrei dă şansa ideilor bune de a construi viitorul, oferind sprijinul financiar de care au nevoie planurile pentru a deveni realitate. itla.taraluiandrei.ro...

Mircea Cărtărescu: „Am nevoie de o uşă închisă între mine şi lume şi de o ceaşcă de cafea.”

– Mulţi dintre cititorii dumneavoastră remarcă acurateţea textului, au simţit sensibilitatea dvs, ce ne puteţi destăinui despre modul în care scrieţi, cum vă organizaţi timpul de lucru? – Eu sunt unul dintre autorii care scriu fără un plan iniţial. Mă bazez numai pe inspiraţie. Trebuie să am inspiraţie în fiecare zi. Lucrez numai dimineaţa, cam între ora 10 şi unu. Nu şterg nimic. Ce să vă mai spune? Am nevoie de o uşă închisă între mine şi lume şi de o ceaşcă de cafea pe masă. Cam astea sunt cerinţele scrisului meu. – Numai una? – Una, iniţial şi dacă se prelungeşte povestea, a două. – În „De ce iubim femeile” la  pagina 76 ne-aţi spus că vom afla la pagina 164 care este tabietul dumneavoastră. – Pentru că nu nici nu există. A fost vorba de glumă care s-a îngroşat. Un cititor a dat editura în judecată. S-a simţit foarte frustrat că nu a găsit pagina la care afla răspunsul, încât a fost foarte furios. – Revizuiţi? – Nu reviziuiesc nimic niciodată. Textul meu curge de la un capăt la altul. Eu scriu în caiete, de mână. Dacă tai unul sau două cuvinte pe pagină.  În rest, nu. Am manuscrisele adunate de treizeci de ani. Am o secţie întreagă din biblioteca mea, numai cu caiete unul lângă altul.  Scriu jurnal de la 17 ani. Aşa că sunt unul dintre puţinii autori care mai au manuscrise. – Sunteţi ca Neagu Djuvara, împotriva computerului? – Pe word nu se păstrează nimic. Doar jurnalistica o fac pe computer pentru că e mai rapid şi mai...

Cine e mai „tare” Gogol sau Joyce?

Disputa dintre doi intelectuali Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu pe marginea cărţii Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc. pe Bookiseala.ro. Cine e mai „tare” Gogol sau Joyce? CIA sau KGB? Marius Ghilezan: Cum a început scrierea acestei cărţi epistolare? Vasile Ernu:  Discuţia aprinsă a început acum patru ani, într-un 1 decembrie (patriotic). Pe atunci eram colegi de birou. An ieşit să bem o bere, iar acolo au început dezbaterile despre literatură, loc în care ne pricepem mai bine, pe marginea subiectului care e mai bun: Gogol sau Joyce, precum copiii care se întreabă care e mai bun Hagi sau…? Cred că amândoi avem dreptate. Rogozanu spunea că Flaubert e cel mai… Bogdan a venit cu primul text. Bogdan Alexandru Stănescu:  Noi am plecat de la cearta de cârciumă: care e cel mai bun? Am plecat de la lecţiile de literatură ale lui Nabokov, fiindcă el a aruncat mănuşa. Obişnuia să spună că Dostoievski nu are skill nu are nimic. Vasile Ernu: Suntem mari amatori de Nabokov. Unele texte ne enervează. Eseu despre Gogol, jos pălăria. Mi se pare nedrept cu Dostoievski. Noi aveam o problemă între noi pe această temă. Aghiuţă Nabokov a învârtit cuţitul în rană. Bogdan a pornit şi eu am ţinut pasul. Bogdan Alexandru Stănescu: Iniţial eram de acord cu Nabokov. Amândoi eram anti Dostoievski, iniţial, iar apoi l-am redescoperit. Am fost obligaţi să recitim. A fost un exerciţiu de recitire. Ne anunţam reciproc despre ce citim şi ce vom scrie. Am reluat Hagi-Murad, apoi Dublu… Marius Ghilezan: Cu argumente… Bogdan Alexandru Stănescu: Cred că asta e partea cea mai interesantă a cărţii. Există argumente. Nu am mers pe linia mie îmi place  punct, mie nu-mi place punct. Vasile Ernu: Ah, da. Nici nu aveam ce discuta dacă mergeam pe linia asta, ne luam jucăriile şi plecam acasă. Bogdan Alexandru Stănescu: Critica literară de la noi asta face. Mie îmi place. Punct. Mie nu-mi place Punct. Vasile Ernu: Plus că pe parcursul cărţii… Amândoi citind cărţi noi care ne-au scăpat şi amândoi schimbând opinii pe parcurs ne-am lămurit. Bogdan Alexandru Stănescu: Drastic. Marius Ghilezan: Ce opinii au fost divergergente? Bogdan Alexandru Stănescu: Păi în primul rând ne-am împăcat cu Dostoievski. Vasile Ernu: Divergenţe au avut foarte multe. În continuare nulte lucruri ne...