Povestitorul lui Turgheniev vînează prea puțin, iar atunci când vînează, atenția i se îndreaptă mai tot timpul spre oameni, spre cei care-l însoțesc sau pe care-i întâlnește în lungile lui plimbări. Fie că înnoptează în podul unei mori bântuite, că-l prinde ploaia într-o pădure necunoscută, că păzește caii alături de copiii guralivi ai unor țărani, el folosește orice prilej să iscodească povești de viață.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply