Ismail Kadare – Podul cu trei arce

De Alexandru Cristian Din timpuri străvechi legendele s-au bazat pe realitate. Uneori  faptele depăşeau legenda, alteori legenda plăsmuia faptele reale. Dominaţia otomană s-a întins peste Balcani având la bază manipularea credinţelor străvechi. Gjon un tânăr călugăr, ne povesteşte despre un eveniment ce a marcat şi schimbat istoria Albaniei şi a Europei. În anul 1377 semne prevestesc venirea ordiei otomane. Ujana ce Rea râul de legendă ce desparte Albania de Imperiul Otoman trebuie stăpânit pentru a putea îngenunchea  Alberul. Oamenii locului cred cu tărie că semnele prevestitoare de la râu vor schimba zona, unii în bine alţii în rău. Numai Gjon este temător şi simte că la mijloc este o conspiraţie josnică, o mascarardă făcute de cei puternici. Stăpânul regiunii din sudul Aberului se hotăreşte să construiască un pod, fiind motivat de veniturile posibile aduse de această construcţie. Cei mai bătrâni presimt că se va abate asupra lor o mare nenorocire şi blestemă podul. Ujana cea Rea este văzută ca un monstru care nu va fi îngenuncheat de un căpăstru de piatră. Odată cu începerea construcţiei apar şi primele semne ale legendei balcanice. Pentru a rezista o construcţie trebuie un sacrificu, o jerfă a unui suflet, trebuie să zideşti de viu un om. Răspândita legenda despre reuşită şi sacrificiu a Balcanilor a făcut ca istoria acestui loc să fie imponderabilă şi metafizică. Pentru balcanici istoria este începutul şi sfârşitul unei legende. O crimă va avea loc şi astfel podul va fi terminat. Podul cu trei arce va fi întemeiat pe o jertfă de sânge. Gjon tulburat încearcă să le comunice tuturor că orice lucru întemeiat pe moarte naşte moarte, dar nu îl  ascultă decât codrii şi sinistrul pod. Construirea podului va apropia semiluna de Albania. Vulturul Albaniei se simte ameninţat de calma şi aducătoarea de moarte  semilună. Gjon scrie cronica  cu furie pentru că deja se aud primele lupte la...

Ismail Kadare – Palatul viselor

De Gabriel Daliș Palatul Viselor este o sintagmă a totalitarismului Imperiului Otoman aflat la un pas de dezintegrare și a primitivismului manipulării unei societăți care riscă să își piardă umanitatea. Fața criminală a manipulării și controlării societății albaneze aflate sub mandat otoman ia chipul celei mai respectate instituții numite Palatul Viselor. Aici ajungeau caietele pe care fiecare albanez era obligat să își scrie visul avut peste noapte. Fără a fi un spatiu mitic, Tabir Saray are destinația achiziționării, selectării și interpretării viselor. Prezentată ca o mașinărie umană care funcționează automat, miza interpretării viselor din cartea lui Ismail Kadare era aflarea Marelui Vis, un vis săptămânal, mesianic, ales dintre miile de vise primite, după îndelungi expertize lingvistice. Marele Vis era considerat mai important decât “o armată întreagă sau toată adunarea diplomaților Porții”. Cei care refuzau să-și mărturisească visele, erau aduși la Tabir Secret, “prin mijloace specifice statului”, anchetați, torturați și uciși. De asemenea, persoana care visase Marele Vis era interogată suplimentar, pentru a se avea toate datele autenticității visului.   De acelasi autor Amurgul zeilor...

Ismail Kadare – Amurgul zeilor stepei

De Gabriel Daliş Amurgul zeilor stepei este un roman autobiografic pe care Ismail Kadare l-a scris după 20 de ani de la evenimenetele care vor deveni subiect principal al acestei cărţi apărute în 1976. Ne aflăm în primii ani după moartea lui Stalin, când Hrusciov începuse destalinizarea Uniunii Sovietice, proces care va atrage furia liderului albanez Enver Hodja, un cunoscut prostalinist. Noua politică a Moscovei va duce la încetarea privilegiilor dintre Albania şi Uniunea Sovietică, studenţii şi bursierii albanezi fiindu-le recomandate noi reguli de conduită în relaţiile cu cetăţenii sovietici, nepermiţându-li-se anturajul cu tinerele domnişoare moscovite.   În această conjunctură politică, Ismail Kadare, bursier în tabăra de creaţie literară a Institutului Maxim Gorki din Moscova, va simţi pe deplin atitudinea discriminatorie a scriitorilor ruşi bursieri ai aceluiaşi Institut, îndreptată asupra albanezilor.  Fără a se victimiza, Kadare va fi atent la relaţia amoroasă, dar imposibilă, dintre el şi rusoaica Lida Snieghina, o “blondă cu reflex argintiu de lună”, de care se va îndrăgosti. Order Amurgul zeilor stepei Preţ @ RON26,00 Qty: Adauga in cosul de...