Şi de n-o fi cu Banat, grupul Hertei Müller era unul marxist european

Reprezentanţii Grupului de Acţiune Banat, din care a făcut parte şi Herta Müller, prezenţi zilele acestea la Bucureşti, au mărturisit despre anii de început ai carierei lor, prin ’70, când mult trâmbiţata deschidere a lui Ceauşescu  i-a făcut să se coaguleze într-o mişcare de idei. Emil Hurezeanu, moderator al reuniunii din Rotonda MNLR, unde puţină lume a fost prezentă, a descris grupul ca unul de stânga europeană, chiar marxist. William Totok a şi recunoscut că amicii săi din copilărie aveau afişe cu Che Guevara.  Managerul cultural al grupului, Gerhardt Csejk, a povestit cum s-au constituit şi de unde  a venit numele. Un ziarist sibian de atunci, scriind despre tinerii poeţi timişoreni, i-a definit drept un grup de acţiune, chiar dacă, sub influenţa germană, ar fi fost mai degrabă un grup de lucru. Încercând să-i definească orientarea ideologică, a mărturisit clar stânga, între progresism şi modernism. Fiind tineri liiceni, la acea vreme de aşa zisă deschidere, au colindat toate şcolile germane din Banat. Vorbeau despre lucrurile ce interesau generaţia lor, plete, fumat etc. La un moment dat, Richard Wagner (viitorul soţ al Hertei Müller), elev în clasa  a X-a, a provocat o temă tabu acelor timpuri: trecerea frontierei. După ce Nikolaus Berwanger,  editorul noii publicaţii apărute la Timişoara, „Neue Banater Zeitung„, a început să le prezinte opera, Bucureştiul germanistic, reprezentat de Paul Schuster, i-a promovat. Influenţa lor creştea în rândul tinerilor de etnie germană şi nu numai. Securitatea a inflitrat cenaclul în care activau, Adam Müller-Guttenbrunn. La Editura Kriterion din Bucureşti a şi apărut volumul colectiv: Vânt potrivit până la tare (foto). Tot acolo avea să apără şi Niederungen (Plaiuri moi), în 1982, a lui Herta Müller, dar retrasă imediat de pe piaţă. După nici doi ani de activitate, cenaclul a fost închis de organele statului de atunci. Fiecare a acţionat ulterior individual, majoritatea plecând în Germania în jurul anilor...

Grupul de „Acţiune Banat” vine la Bucureşti

Reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Banat participă joi, 4 noiembrie, 10.30-13,oo, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii din România la dezbaterea: Orient/Occident, Majoritar/Minoritar, Capitalism/Socialism. Moderatorul reuniunii, Emil Hurezeanu, va discuta cu invitaţii despre Originile culturale şi intelectuale ale Aktionsgruppe Banat. Sociabilităţi intelectuale, reţele, locuri ale memoriei. “Programul” Grupului: imitaţie, influenţă, asumare, elaborare originală. Pasiuni şi controverse. Confruntarea cu sistemul cultural şi politic. Participă: Gerhardt Csejka, Gerhard Ortinau, William Totok, Mihai Dinu Gheorghiu, Liviu Antonesei, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Lucian Chişu, Eugen Suciu, Marius Oprea. Grupul de Acțiune Banat (în germană Aktionsgruppe Banat) a fost gruparea tinerilor autori contestatari de limbă germană din Timişoara care a existat între anii 1972 şi 1975.Denumirea oficială sub care a funcționat era Cenaclul Universitar al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara . Data de „naștere” a grupului este considerată a fi 2 aprilie 1972, când în suplimentul pentru studenți Universitas al ziarului Neue Banater Zeitung au fost publicate opiniile rezultate la o masă rotundă pe tema situației tinerei generații, cu ilustrarea ei ideologică și social-politică în literatură. Din acest grup au făcut parte: Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm,  Johan Lippet, Gerhart Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Ernest Wichner, Richard Wagner. Ora 16.00-18.30 Lecturile invitaţilor – William Totok, Gerhard Ortinau Moderator: Gerhardt Csejka Vineri, 5 noiembrie, 10.30-12.30 Colocviu la Centrul Vianu, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti Utopia şi/sau luciditatea critică – moştenirea literară a Contraculturii în Europa de est (Aktionsgruppe Banat şi Generaţia ’80) Moderator: Mircea Martin. Participă: Ştefan Borbely, Mircea Cărtărescu, Adrian Lăcătuş, Lucian Chişu, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Magda Cârneci, Romulus Bucur, Carmen Muşat, Caius Dobrescu. Ora 16.00-18.00 Rotonda MNLR Dezbatere: Viitorul unei iluzii? Dezbatere în jurul documentarului „An den Rand geschrieben. Rumäniendeutsche Schriftsteller im Fadenkreuz der Secirutate” („Mişcând în front pe la margini. Scriitori germani în vizorul Securităţii”), realizat de Helmuth Frauendorfer. Moderator: Daniel Vighi. Participă: Gerhardt Csejka, Gerhard Ortinau,...

Recunoaşteţi eleva de liceu?

Inaugurată oficial la 22 aprilie la Literaturhaus din München,  expoziţia cu titlul: „Podoaba rece a vieţii” (Der kalte Schmuck des Lebens), dedicată laureatei Premiului Nobel pentru Literatură, este mai mult decât o simplă premieră, comentează Deutsche Welle. „Este tentativa, din capul locului foarte reuşită, ferită de riscul oricărei monumentalizări, de a vizualiza, de a face aproape palpabilă osmoza între viaţa trăită şi cuvântul scris, din care se nasc textele literare ale Hertei Müller”, comentează Rodica Binder. Herta Müller 1972, fotografie de bacalaureat. Artistul Ernest Wichner compune din fragmente de operă, fotografii din arhiva scriitoarei, a familiei şi prietenilor, a unor „rapoarte” conţinute în celebrul dosar „Cristina”, întocmit de Securitate sau a unor extrase din presă o dioramă în care se încadrează perfect scrierile Hertei Müller. Forţa privirii Dar, dacă după lectura textelor Hertei Müller, mai totdeauna se întîmplă să vedem lumea cu alţi ochi, după lectura caietului însoţitor al expoziţiei, a prefeţei scrise de Ernest Wichner, se produce o mişcare a privirii în sens invers. Documentele autobiografice, iconografia, fragmentele de text, asamblate şi expuse în cele peste 50 de pagini ale caietului, retrimit spre operă. În caietul program autoarea de Nobel exprimă distanţa dintre eul empiric şi cel literar, într-un posibil supra-ego, astfel: „Puntea ce duce de la copilul care păzea vacile în vale, pînă aici, în Primăria de la Stockholm, este ciudată. Îmi stau, ca de atîtea ori pînă acum, şi aici, alături.” Mărturisirea, citată în cuprinsul caietului, explică şi de ce scriitoarea, pe bună dreptate, îşi păzeşte cu străşnicie viaţa particulară de intruziunile indiscreţiei publice. Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Herta Müller şi fostul ei soţ Richard Wagner, în martie 1987, la centrul de tranzit din Nürnberg. Imagine din arhiva Richard Wagner, Fotograf: Matthias Müller-Wieferig Perfecta potrivire a textelor extrase din scrierile Hertei Müller, a unor poeme-colaj, cu elementele iconografice, cu documentele epocii, scoate din...