Evelyn Waugh – Bomba zilei

Considerat de criticul Edmund Wilson „singurul geniu comic de prima mână produs de englezi după George Bernard Shaw”, Evelyn Waugh (1903-1966) este, prin umorul său fin dar savuros, combinat cu măiestria literară, cel mai mare scriitor satiric al generaţiei sale. Bomba zilei (1938) este un roman ilar, scris cu o inteligenţă sofisticată şi cu un spirit ironic muşcător, despre jurnalismul de senzaţie. Un tânăr, autorul unei rubrici despre plictisitoarea viaţă rurală britanică la un ziar londonez numit în mod sugestiv Bestia zilei, este trimis din greşeala în Ismailia (Abisinia), unde stă să izbucnească un război civil. Romanul este construit în mod elaborat, pe un tipar vesel de quiproquouri, anagrame, metateze, răsturnări de situaţie, transpoziţii şi transfigurări. Waugh este însă realist: cartea se încheie într-o notă descurajatoare: „Afară, bufniţele vânau rozătoarele materne şi progeniturile lor blănoase.” Era anul 1938 si războiul bătea la uşă. de acelaşi: Întoarcere la Bridshead Un pumn de ţărână  ...

Evelyn Waugh – Întoarcere la Bridshead

Scriitorula britanicEvelyn Vaugh (1903-1966) s-a făcut remarcată îndeosebi prin romane care satirizează high-life-ul unei societăţi engleze conservatoare în cel mai înalt grad. Dintre acestea, două, „Bomba zilei“ şi „Un pumn de ţărână“, au apărut în aceşti ani, şi în traducere românească la Editura Leda. Pentru romanul „Men at Arms“ a primit Premiul James Tait Black Memorial, fiind primul dintr-o trilogie („Sword of Honour“) ce are ca subiect cel de-al doilea război mondial. „Times Magazine” a inclus romanul Întoarcere la Bridshead, apărut în 1945, pe lista celor mai bune o sută de romane din toate timpurile. Însăşi autoarea credea că acest roman, care urmăreşte frământările etic-religioase ale familiei aristocratice Marchmain, este magnus opus al creaţiei sale. Familia Marchmain este prezentată în roman ca simbol al nobilimii britanice, elitistă, conservatoare şi prea puţin dispusă să accepte schimbări majore. Condiţia unei familii creştin-anglicane, în care tradiţionalismul de esenţă egoistă se ciocneşte cu realităţile în schimbare ale vremii,  bătrâneţea cu tinereţea, spiritul cosmopolit cu spiritul revolut, este pe larg descrisă prin relaţia dintre Ryder, un tânăr din clasa de mijloc, care a petrecut o vară în casa acestora. El a fost pur şi simplu fascinat de personalitatea lui Sebastian, fiul soţilor Marchmain, pur şi simplu agasat de personalitatea mamei sale, Teresa Flyte, o marchiză de modă veche. Abandonată de soţul ei, marchizul Alexander Flyte, Lady Teresa doreşte să-şi impună convingerile religioase copiilor săi, printr-un regim extrem de dur. Dacă Julia, fata cea mare, preocupată să găsească un soţ pe măsura aspiraţiilor sale, Cordelia, fata cea mică, nu par să opună rezistenţă mamei. Sebastian duce o adevărată bătălie cu pretenţiile religioase ale mamei. Ryder devine martorul disputelor încinse din interiorul familiei, în care, doar fratele cel mare Bridey, Ducele de Bridshead, pare a-i urma învăţămintele mamei. Relaţia dintre cei doi protagonişti ai romanului a fost caracterizată ca fiind platonică, deşi nu au lipsit observaţiile...

Evelyn Waugh – Un pumn de ţărână

După şapte ani de căsnicie, plictisită de viaţa de provincie pe care o duce alături de soţul ei , frumoasa Lady Brenda Last începe o legătură amoroasă cu John Beaver, un tânăr cu o viaţă socială intensă, dar pe care nimeni nu pare să-l ia prea în serios. Îmbinand, în chip desăvârşit, drama cu satira şi umorul tipic britanic, romanul Un pumn de ţărână (1934) este un simbol al degradării morale a societăţii interbelice. De acelaşi autor Întoarcerea la...