Graham Swift – Pământul apelor

Pământul apelor (1983) este romanul care i-a adus lui Swift recunoaşterea literară. Cartea a fost nominalizata la Booker Prize şi a primit alte cîteva premii prestigioase: Guardian Fiction Prize, Geoffrey Faber Memorial Prize, Winifred Holtby Memorial Prize, Premio Grinzane Cavour (Italia). În 1992, Pământul apelor a fost ecranizat în regia lui Stephen Gyllenhaal, cu Jeremy Irons în rolul principal. Succesul său se datorează în egală măsură poveştii de iubire adolescentină dintre Tom Crick, naratorul, devenit profesor de istorie, şi fiica de fermier Mary Metcalf, cât şi perspectivei ample în care aceasta este integrată. Construit cu multa atenţie şi fineţe, Pământul apelor este un roman în care toate firele naraţiunii ajung să se îmbine la final într-un ansamblu impresionant. Este un roman de dragoste, ce desfăşoară pe diverse paliere istorii de iubire dintre cele mai diverse (iubire maternă, paternă, iubire de frate, iubire între adolescenţi şi chiar iubire interzisă). Este şi un roman istoric la fel de elaborat, ce împleteşte cu o măiestrie rar întâlnită istoria Ţinutului Mlastinilor (Fenland) cu biografia şi istoria de familie a personajelor centrale. Plăcerea de a povesti, rafinamentul stilistic şi virtuozitatea narativă ale lui Graham Swift se combină cu meditaţia şi interogaţia responsabilă asupra lumii în care trăim. De acelaşi autor Mâine Ultima comandă Order Apă şi pământ Preţ @ RON26,79 Qty: Adauga in cosul de...

Graham Swift – Lumina zilei

Lumina zilei (2003) are aparenţa unui roman poliţist, al cărui pretext este o crimă pasională. Misterul ce urmează a fi dezlegat nu priveşte însă autorul crimei, ci împrejurările care l-au împins să comită acest gest disperat. Povestea dureroasă din spatele asasinatului este relatată din perspectiva anchetatorului, George Webb, detectiv particular şi fost poliţist. Amănuntele crimei sunt dezvăluite treptat, suprapunându-se cu episoade disparate din trecutul acestuia – printre altele, sfârşitul carierei sale de poliţist în urma unui caz nefericit, cu implicaţii familiale majore. Pendularea între trecut şi prezent aduce la lumină zilei drame şi secrete fascinante, ce se întrepătrund într-un montaj narativ complex. Reflecţiile şi întrebările personajului aruncă o nouă lumină asupra întâmplărilor mărunte ale vieţii. Cine este cel urmărit şi cine este urmăritorul? Când trebuie să renunţăm la statutul nostru de observatori pentru a ne implica în acţiunile celor din jur? George Webb caută să descopere resorturile profunde ale acţiunilor umane, iraţionalitatea ascunsă sub aparente, fatalitatea pasiunilor devoratoare. Stilist redutabil, autorul efectuează în acest roman un adevarat tur de forţă. Naraţiunea propriu-zisă este concentrată la maximum, pe parcursul unei singure zile de noiembrie din anul 1997 şi într-un colţ al Londrei delimitat de Wimbledon, Fulham şi Putney Vale. Limbajul condensat, ca într-un raport de poliţie, contrastează în chip admirabil cu subtilitatea răsturnărilor de sensuri şi a observaţiilor neaşteptate. De acelaşi autor Mâine Pământul apelor Ultima...