Adam Bodor – Mirosul Puşcăriei

Cât despre zona de graniţă, bineînţeles că nu întâmplător apare ea atât de des în scrierile mele. Oricum am lua-o, graniţa, cu împrejurimile ei, e un loc mult mai palpitant decât interiorul ţării. E o zonă fascinantă, plină de vrajă, locul unor aventuri misterioase, unde peisajul, cu toate adierile sale, e plin de tensiune. În zonele răsăritene ale Europei, aceste locuri erau împrejmuite cu garduri de sârmă ghimpată, închise cu bariere, cu pichete care se înălţau ameninţătoare peste şanţuri cu apă, unde până şi zburătoarele erau dubioase. Graniţele nu erau uşor de trecut, muritorii de rând nici nu se încumetau prin apropierea lor, iar gândirea celor care locuiau în apropiere sau chiar în zona de graniţă era determinată de o conştiinţă absurdă. Pentru că nu o dată s-a întâmplat ca graniţa să împartă în două o localitate, iar în asemenea cazuri oamenii stăteau de dimineaţa până seara cu ochii aţintiţi la o ţară străină. De Adam Bodor Zona Sinistra Order Mirosul Puşcăriei Preţ @ RON20,00 Qty: Adauga in cosul de...

Adam Bodor – Zona Sinistra

„Zona Sinistra arde mocnit, te cucereşte şi te pustieşte în egală măsură. De multă, multă vreme o carte nu m-a mai aprins aşa. Ca un vrăjitor, Ádám Bodor a amestecat licori numai de el ştiute şi, undeva în afara hărţilor şi a vremurilor, a obţinut o esenţă a degradării umane. E uimitor cum tot şi toate stau pe aceeaşi treaptă: ceţurile din munţi, mişeliile, pulpele dezgolite ale unor femei, crimele, tufele de scoruşe, umilinţa sau nechezatul unui cal.“ (Filip FLORIAN) „Citindu-l pe Ádám Bodor […] e tot mai sigur că vieţuim în visul cuiva. După această carte, ne dă târcoale […] întrebarea: ce se va întâmpla dacă acel cineva se trezeşte?“ (Péter ESTERHÁZY) De acelaşi autor Vizita...

Adam Bodor – Vizita arhiepiscopului

Personajul principal al lui Ádám Bodor din Vizita arhiepiscopului, Gabriel Ventuza, ajunge in Dolina pentru a recupera rămăşitele pământeşti ale tatălui său. Găseşte aici un univers aparte, în care codul de comunicare este un fel de limbă de lemn dominată de metafore, ce nu lasă realitatea să fie ceea ce pare: dominind Dolina cu aceeaşi forţă bintuitoare pe care o au şi pădurile dimprejur, colonia de tuberculoşi botezată Izolda nu e nici pe departe un spital pentru bolnavi adevăraţi, ci o anticameră a morţii pentru libertatea de opinie. Vizita arhiepiscopului a stat la baza filmului Dolina, după un scenariu semnat de autor, în regia lui Zoltan Kamondi, o coproducţie România-Ungaria prezentată la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary şi câştigătoare a mai multor premii europene. „La Adam Bodor, avem de-a face cu peisajul copleşitor al unui ministat poliţienesc, cu ierarhii de autoritate perfect interiorizate, în care se supravieţuieşte, fără să se trăiască. Şi din care poţi evada atâta vreme cât încă nu te-ai molipsit nu atât de boli de plămâni, cât de confortul lucrurilor ştiute, de acalmia rutinei şi a nonopoziţiei. Iar pentru cititorul acestor meleaguri, contemporan cu moştenirea Gherlei, a reeducărilor, a coloniilor de muncă, a totalitarismului, Vizita arhiepiscopului e o lectură cu un dureros aer de familiaritate.” (Iulia Popovici) Adam Bodor (născut în 1936) a trăit în Romania până în 1982. Între 1952 si 1954 a fost deţinut într-o închisoare politică, condamnat pentru participarea sa la IKESZ (Organizaţia Ilegală Anticomunistă, pe care o fondase). Despre experienţa carcerală de la Gherla, Bodor vorbeşte explicit într-o carte apăruta recent, A borton szaga (Saga închisorii, 2001). Cărţile care l-au făcut cunoscut peste tot în lume, Zona Sinistra (1992) şi Vizita arhiepiscopului (1999), sunt, amândouă, romane ale unor lumi închise, neliniştitoare, cu reguli proprii în care individul nu e decât o rotiţă a marelui mecanism social. Bodor este de...