Premiul Nobel pentru Literatură, 1988
“prin lucrări bogate în nuanţe când realiste, când ambigue, a realizat o artă narativă arabă care se aplică întregii umanităţi”.
Naghib Mahfuz spune povestea familiei el-Gawad în anii 1920, adică în plină epocă de modernizare a Egiptului. Spre deosebire de primul volum, mai tensionat, care urmărea în paralel emanciparea ţării de sub dominaţia britanică şi viaţa familiei el-Gawad, condusă de un tată despotic, Palatul dorinţei alege un ton molcom, mult mai aşezat şi mai descriptiv. Atenţia se mută acum de la relaţiile tensionate ale unei familii rupte între tradiţie şi modernitate la detaliul de viaţă în aparenţă banal, dar cu adevărat fermecător. Cuptorul de pâine răspîndindu-şi aromele odată cu venirea dimineţii, tabietul cafelei, lung prilej de discuţii între mamă şi odraslele acum independente, ciorovăielile zglobii ale mezinilor familiei, în fine, imaginea unui tată de acum îmblânzit sfătuindu-şi grijuliu fiul, totul are aerul unui peisaj aşezat şi familiar, care respiră poeticitate prin fiecare amănunt, oricât de mărunt.
De acelaşi autor
O plimbare prin palat. Trilogia Cairoului
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply