La început, viaţa în Pavilionul Florii de Piersic părea a fi un vis. Înconjurată de flori exotice, bambuşi, fântâni răcoroase şi grădini colorate, Xiang Xiang se simţea mai bine ca oricând. A fost iniţiată în muzică, pictură, literatură, caligrafie şi, spre marea ei surpriză, în arta de a satisface bărbaţi. Căci doar ulterior a descoperit destinaţia sumbră a acestui frumos Pavilion al plăcerilor, care era de fapt un bordel de lux. Nici măcar atunci când va deveni favorita celor mai puternici bărbaţi, Xiang Xiang – supranumită Preţioasa Orhidee – nu va renunţa la visul ei de a fugi departe de Pavilion, de a-şi reîntâlni mama, de a-şi răzbuna tatăl şi de a afla dragostea adevărată.
O femeie de 98 de ani, trăind la ora actuală în San Francisco, îşi povesteşte tinereţea petrecută în China anilor ’20, perioadă de glorie în care a împărtăşit faima de cea mai rafinată curtezană.
Tatăl ei fusese acuzat pe nedrept de crimă, apoi executat, iar mama ei nevoită să se retragă într-o mănăstire budistă. Rămasă singură la 13 ani, Xiang Xiang a fost atrasă într-un bordel, Pavilionul Florii de Piersic, căpătând nume de scenă Bao Lan sau Preţioasa Orhidee. Graţie frumuseţii ieşite din comun şi a talentului la pictură, având înclinaţii poetice şi muzicale vădite şi, mai ales, dovedindu-se a fi maestră în arta amorului, Bao Lan devine o prostituată extrem de râvnită.
Ceea ce avea să se numească ulterior «cultura gheişelor» a supravieţuit în China timp de 2500 de ani, ajungând la apogeu în ultimii 400 de ani. În timp ce în Japonia această tradiţie a continuat, în China a dispărut după invazia japoneză de la începutul secolului al XX-lea.
«… Cei mai mulţi oameni au auzit doar despre gheişele japoneze, mai ales prin intermediul cărţii lui Arthur Golden, Memoriile unei gheişe. Tocmai de aceea, eu m-am hotărât să scriu despre fenomenul gheişelor chineze, astfel încât oamenii din Occident să poată afla mai multe lucruri despre forma originară a acestui mod de viaţă fascinant, deşi atât de trist.»
Mingmei Yip
Pavilionul plăcerilor este o frescă a vremurilor în care artistele-prostituate (ming ji, curtezane cu veleităţi artistice, predecesoarele gheişelor) erau cele mai cultivate, elegante şi talentate femei, posedând acele înclinaţii înspre poezie, muzică sau pictură care, în cultura occidentală, au caracterizat aproape exclusiv clasa artiştilor.
Născută dintr-un tată care era profesionist al jocurilor de noroc şi o mamă artistă, Mingmei Yip ştia cât demult şi-ar fi dorit părinţii ca ea să devină un om învăţat. De aceea a studiat artele chineze şi muzica, şi-a obţinut doctoratul la Sorbona şi a devenit scriitoare, după ce a practicat jurnalismul, în perioada de 8 ani în care mama ei a fost prizonieră în Vietnam.
Mingmei Yip a scris şapte cărţi, cinci în chineză şi două în engleză. A lucrat pentru diferite publicaţii şi a animat programe radio în Hong Kong, Taiwan, China şi SUA. În prezent trăieşte în New York City.
Leave a Reply