În romanele sale despre războaiele lumii antice, Michael Curtis Ford surprinde vuietul, larma şi oroarea bătăliilor, precum şi acele momente de taină în care o simplă decizie umană schimbă cursul istoriei. În Sabia lui Attila, Ford dă viaţă deformatului Imperiu Roman al anilor 400 d.Hr., o lume a cărei armonie s-a rupt, o lume dată peste cap de războinici străini, de conducători nestatornici şi de linii de bătălie întinse până mult prea departe. În acest moment crucial, generalul Flavius Aetius este nevoit să ducă o luptă pe care nu o doreşte, dar în care înfrângerea nu îi este îngăduită.
Cândva demult, Flavius a trăit printre hunii neîmblânziţi, a alergat călare pe caii lor robuşti de război, iar pentru regele lor a fost ca şi un fiu. Acum trebuie să dea piept cu un om care i-a salvat viaţa odinioară, cu un om de care-i este teamă, pe care-l iubeşte şi îl admiră deopotrivă… un om pe nume Attila, inamicul cel mai periculos pe care Roma l-a cunoscut vreodată.
De acelaşi autor
Adauga in cosul de cumparaturi.
Fie scriitorul e nebun, fie traducerea e de toata minunea.
Undeva spre sfarsitul cartii zice ca Attila „ar impusca” un sol venit la portile lui.
Tot spre sfarsit folosesc catapulte care arunca pucioasa si butoaie cu benzina… sigur nu era GPL ?
Foarte buna remarca, Marian :). Iata si textul original:
– What would you do with a herald bellowing at your gates?
– Shoot him, Attila conceded.
Asadar, dl. Curtis Ford ne amuza, pe ici, pe colo.