Rolul de părinte ne provoacă mereu în asemenea măsură, încât nu e de mirare că este presărat cu bune şi rele. Lipsa de pregătire şi componenta emoţională — indispensabilă — îşi spun cuvântul chiar şi asupra celui mai puternic om. De aici rezultă că a fi părinte poate fi deopotrivă cea mai frumoasă şi cea mai dificilă experienţă pe care o vor avea vreodată mulţi dintre noi. Însă bucuria simţită atunci când ne vedem copilul dezvoltându-se şi realizarea faptului că am avut o contribuţie pozitivă la această dezvoltare este, cred eu, ceea ce ne stimulează pe toţi.
Leave a Reply