Lordul Byron i-a închinat un poem în 1823, Jules Verne a scris o povestire pornind de la acest eveniment în 1879 – revolta de pe Bounty a făcut să curgă râuri de cerneală, dar nici o relatare a celor întâmplate nu este mai celebră decât aceea a lui John Barrow din 1831. Volumul său a devenit un clasic al literaturii şi a stabilit recorduri de vânzări, fiind tradus în zeci de limbi.
Cartea Revolta de pe Bounty, îmbinând abil ficţiunea cu nonfictiunea, încât e greu să îţi dai seama unde se sfârşeşte adevărul şi unde începe legenda, spune povestea navei Bounty, care ridică ancora în decembrie 1787 şi porneşte din Spithead spre Mările Sudului. În aprilie 1789, echipajul se revoltă lângă Friendly Islands şi îşi lasă căpitanul (William Bligh, epitomul tiranului, după cum este îndeobşte portretizat) şi pe câţiva tovarăşi să plutească în derivă pe apele învolburate. Restul marinarilor îşi iau soţii thaitiene şi se stabilesc pe o insulă pustie şi necunoscută, pierduta în imensitatea Pacificului, unde douăzeci de ani mai târziu li s-au descoperit descendenţii. În ceea ce-l priveşte pe Bligh, acesta reuşeşte să-şi conducă micul echipaj înfometat mii de mile, până în Timor. Incredibilele aventuri ale marinarilor de pe Bounty au captivat generaţii la rând şi se citesc şi astăzi cu sufletul la gură.
Leave a Reply