Cititorul lui Ioan Slavici era pregătit, în fiecare moment, să abandoneze pe acel Ioan Slavici inconfortabil, imprevizibil, ieşit din obişniuntele sale. Soll şi Haben, Chestiunea ovreiască în România e unul dintre acele texte pe care toţi au considerat necesar să-l părăsească cu grăbire. Ieşea din imaginea noastră confortabilă despre acel Ioan Slavici al înţelegerii, al iubirii, al deplinului respect pentru aproapele tău. Ioan Slavici e un scriitor mai coerent, mai plauzibil, mai articulat, fără această broşură intruvabilă azi. Probabil că Ioan Slavici a fost, chiar el, jenat de broşura compusă în 1878. Sau n-a considerat-o vreodată între textele sale de referinţă. A fost abandonată de critici, de istoricii literari. Nu numai întregul lui Ioan Slavici e falsificat, ci şi febra, pulsul unui moment istoric. Retipărirea broşurii devine, azi, obligatorie. O redăm circuitului public, în transcrierea (în editarea) profesorului Ionel Funeriu. O retipărire care trebuia să-l implice pe celălalt Ioan Slavici, filosemitul. Aşa că era important să ne amintim şi de celălalt Ioan Slavici, aşezat de partea cealaltă de filosemitul Ioan Slavici, de admiratorul Internaţionalei, atât de bine exprimat de Închisorile mele.
De acelaşi autor
Leave a Reply