Crime la Elsinore, prezintă în mod ofensiv şi caustic lumea teatrului românesc în ultimii ani ai secolului XX. Scăpată de cenzură şi intrată într-un proces de „democratizare“, incompatibil cu rigorile artei, această lume se întoarce într-un primitivism comic, grotesc, absurd, vecin cu irealitatea. Teatrul este o oglindă a societăţii, şi nu numai pe scenă. Ceea ce se petrece în culise reflectă, de asemenea, lipsă de organizare, de logică, de bun-simţ a vieţii la câţiva ani după o răsturnare majoră. Toate personajele acestui roman sunt negative, atinse de viciu şi nebunie, de orgolii sterpe şi incompetentă absolută.
De acelaşi autor
Trecute vieţi de fanţi şi de birlici. Viaţa şi, uneori, opera personajelor
Leave a Reply