Aceste studii sunt un răspuns la efortul pe care l-am susţinut spre a degaja sensul literaturii… Literatura este esenţialul ori nimic. Răul- o formă acută a Răului- a cărei expresie este literatura, are pentru noi, cred, valoarea suverană. Dar această concepţie nu comandă absenţa moralei, ea cere o „hipermorala”. Literatura înseamnă comunicare. Comunicarea comandă loialitatea: morala strictă este dată în acest sens pornind de la complicităţi în cunoaşterea Răului, complicităţi ce stau la baza comunicării intense. Literatura nu este inocentă şi, vinovată, în final trebuia să se mărturisească a fi astfel. Numai acţiunea are drepturi. Am vrut să arăt, treptat, că literatura este copilăria în fine regăsită.
De acelaşi autor
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply