În Errata (1997), George Steiner îşi rememorează viaţa într-un mod inedit, trecând cu uşurinţă de la episoade semnificative sau întâlniri care i-au marcat lumea interioară la reflecţiile sale asupra muzicii, traducerii, educaţiei şi religiei. Introspectia autobiografică a marelui comparatist se coagulează sub forma unui flux de minieseuri despre statutul clasicilor, multilingvism, suferinţele şi realizările diasporei evreieşti, aristocraţia elitei creatoare, impactul muzicii asupra intelectului şi emoţiilor, despre naţionalism sau despre atrocităţile care au marcat secolul XX, într-o pledoarie vibrantă pentru asumarea valorilor umaniste.
De acelaşi autor
Leave a Reply