Dacă necrofilia ar fi o perversiune obişnuită, dintre acelea pe care le practicăm cu toţii ca preludiu la actul sexual normal (genital), nu aş fi scris acest cuvânt înainte. Raritatea necrofiliei şi în acelaşi timp reacţia noastră puternic negativă faţă de ea (scârbă, oroare chiar) se explică prin una dintre cele mai bizare îmbinări dintre Eros şi Thanatos. Cum este cu putinţă să iubeşti şi să te iubeşti cu morţii, acele fiinţe devenite materie, pentru că viaţa s-a retras din ele?
Leave a Reply