„Edgar Allan Poe e subjugat, asemenea cuceritorilor şi filosofilor, de dorinţa irepresibilă a unităţii; la el spiritualul se combină cu fizicul. S-ar putea spune că Poe caută să aplice literaturii procesele filosofiei, iar filosofiei metodele algebrei. În această constantă ascensiune către infinit, uneori îţi poţi pierde respiraţia. În acest gen de literatură aerul e la fel de rarefiat ca într-un laborator. Aici vei vedea mereu glorificarea voinţei care se apleacă asupra inducţiei şi analizei. S-ar părea că Poe vrea să uzurpe rolul profeţilor şi să-şi adjudece monopolul explicaţiei raţionale. Astfel, peisajele servind ca fundal febrilelor lui compoziţii capătă paloarea unor fantome. Poe, care arareori pare să fi împărtăşit pasiunile altor oameni, schiţează arbori şi nori care sunt aidoma arborilor şi norilor dintr-un vis, sau, şi mai bine, care se aseamănă cu personajele lui stranii, la fel de adînc pătrunse de un tremur supranatural şi convulsiv.” (Charles Baudelaire)
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply