Claudine Monteil – Îndrăgostiţi de libertate. Aventura lui Jean Paul Sartre şi a Simonei de Beauvoir prin veac

Cuplu model, îndrãgostiţi eterni, Jean-Paul Sartre şi Simone de Beauvoir au rãmas şi azi simbolul dragostei de libertate, înainte de toate. „Omul este condamnat sã fie liber“, spunea Sartre, cel care, alãturi de partenera sa de viaţã, Simone de Beauvoir, a lãsat o amprentã de neşters asupra veacului al XX-lea. Cartea realizeazã un portret original al acestor doi mari scriitori şi gânditori francezi, prezentând relaţia lor, sfâşierile interioare, realizãrile, bucuriile şi necazurile, într-o naraţiune densã şi insolitã, cum au fost dragostea şi credinţa lor în libertate. Order Îndrăgostiţi de libertate Preţ @ RON29,97 Qty: Adauga in cosul de...

Hippolyte Taine – Viaţa şi opiniile filozofice ale unei pisici

Viaţa şi opiniile filozofice ale unei pisici este un text scurt, cinic şi plin de umor, pe care Hippolyte Taine l-a scris – parcă între paranteze, pentru a destinde şi a amuza cititorul – în ediţia a doua a lucrării Voyage aux Pyrénées. Considerat un text rar, adesea citat, dar de negăsit, acest volum este un mic clasic al literaturii despre pisici. Să învăţăm aşadar din experienţa de viaţă a unei pisici care atinge un nivel sublim de înţelepciune: „Pământul e un ou spart, iar lumea, o imensă...

Nichols Bornoff – Japonia

Japonia. Autorul ghidului National Geographic, Nichols Bornoff a petrecut nouă ani în Japonia, publicând în diverse reviste şi ziare de limba engleză, materiale cuprinzătoare despre cultura şi viaţa contemporană niponă. Ghidul de călătorie este structurat în trei părţi principale şi îţi prezintă prin hărţi detaliate, fotografii incredibile şi texte de actualitate bine documentate tot ceea ce trebuie să ştii despre această ţară. Lucrarea, cu un număr de 400 de pagini, începe printr-o prezentare generală a Țării Soarelui Răsare, urmată de 10 capitole despre regiunile ţării şi cele mai importante obiective turistice ale fiecărei zone. “Sfaturile de călătorie” – secţiune prezentă în toate ghidurile National Geographic, se află la sfârşitul volumului şi vă va oferi o mulţime de recomandări venite direct de la...

Gabriele d’Annunzio – Poate că da, poate că nu

Despre Forse che sì forse che no (1910), autorul însuşi spunea, într-o scrisoare din 1908, că este „un roman de pasiuni mortale“. Cuvântul-cheie din titlu, „poate“, devine un laitmotiv pentru nesfârşitele meditaţii şi ezitări ale Isabellei, îndrăgostită de Paolo Tarsis, dar şi măcinată de remuşcări din cauza propriilor sentimente. Nehotărârea ei o face, în ochii amantului, cu atât mai atrăgătoare. Isabella este obsedată de imaginea surorii ei, Vana, la rându-i îndrăgostită de Paolo, care însă nu-i împărtăşeşte iubirea. Pe cele două surori le frământă dragostea şi gelozia şi le despart ideea suicidului şi nebunia. Romanul (ecranizat în 1920, într-un film mut, alb-negru) i-a fost inspirat lui D’Annunzio de propria iubire pentru contesa Giuseppina Mancini. La data publicării, romancierul a fost silit să fugă din Italia, ca să scape de creditori, stabilindu-se în Franţa, unde şi-a consumat nostalgia fostei iubiri alături de alte...

Stefan Andres – Noi suntem utopia

În faţa lui Dumnezeu nu există nici măcar o diversificare a religiilor – diversificare de care noi, oamenii, avem, după cum se pare, nevoie din multiple motive. Un singur lucru este incontestabil: Dumnezeu este iubirea, iar cel care rămâne în sfera iubirii rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne în el. Iubirea, însă, este cea mai discretă virtute şi ea se poate manifesta în forme atât de diferite, încât nici nu o mai recunoaştem. Tu vrei să vezi roadele strălucite ale creştinismului, roade care să eclipseze totul! Ah, Doamne Dumnezeule, dacă le-am putea cuantifica, cu o preciziune statistică, omenirea nebotezată s-ar grăbi să se boteze în decurs de douăzeci şi patru de ore, în emulaţia ei de a se înălţa pe culmile virtuţii. Dumnezeu nu gândeşte atât de pragmatic, atât de calculat, atât de nestăpânit! Omul nu este budist, mahomedan sau creştin numai fiindcă religia sa este cea care poartă cele mai frumoase roade ale virtuţii, ci fiindcă acest veşmânt ceresc i-a fost transmis de către părinţi şi, în primul rând, fiindcă i se potriveşte: el poate evolua în el, îi ţine de cald şi îi place; el îl întreţine şi nu-l aruncă; căci şi tradiţia te leagă de Dumnezeu. Dar toate veşmintele astea sunt făcute din aceeaşi stofă: din iubirea lui Dumnezeu şi iubirea faţă de...