Jack London – Patrula de pescuit. Smoke Bellew

Legătura lui Jack London cu marea a început încă de pe vremea când era copil şi, împreună cu tatăl adoptiv, ieşea la pescuit în largul coastei Californiei. Navigând în mici bărci de pescuit, imaginaţia îl purta spre luxuriante insule tropicale sau spre alte ţinuturi exotice. La doar cincisprezece ani, Jack London a cumpărat o mică goeletă, cu care a început să pescuiască ilegal stridii. În scurt timp, a înţeles că „meseria” de braconier de stridii era nu numai extrem de bănoasă, dar şi extrem de periculoasă. La piraţii de stridii, băutura, bătăile şi împuşcătorile erau lucruri obişnuite. Îşi furau sau incendiau bărcile, se omorau unii pe alţii. Mulţi din cei care scăpau teferi din încăierări sfârşeau în beciurile poliţiei. Jack era un braconier curajos şi în curând şi-a făcut propria flotilă de pesuit, pe care a condus-o în lupte victorioase cu rivalii. Şi-a câştigat, pe bună dreptate, titlul de „Prinţ al piraţilor de stridii”. A început să bea şi să caute scandaluri. A fost la un pas de moarte când, după o beţie cruntă, a căzut în apă, a fost prins într-un vârtej şi era cât pe ce să se înece. La scurt timp după ce a scăpat din vârtejul care era să-i pună capăt vieţii, vasul lui a fost oprit de un ofiţer de poliţie care i-a propus să se înroleze în Patrula de pescuit, ca plată urmând să încaseze jumătate din valoarea amenzilor pe care le va fi dat braconierilor. Jack London a acceptat şi a trecut în extrema cealaltă. Şi a consemnat întâmplările trăite atunci în cartea Patrula de pescuit. De acelaşi autor Dragoste de viaţă. (Colecţia...

Alexandre Dumas – Cei trei muşchetari

D’Artagnan, un tânăr gascon din Tarbes, porneşte spre Paris pentru a-şi face un rost, aşa cum procedau toţi tinerii din vremea lui Ludovic al XIII-lea. Averea tânărului consta numai in cincisprezece scuzi, un căluţ galben amărât şi o scrisoare prin care tatăl său îl recomanda domnului de Treville, căpitanului muşchetarilor, pe care îl cunoscuse odinioară. Drumul lui d’Artagnan spre Paris este plin de peripeţii. Printre altele, d’Artagnan pierde scrisoarea de recomandare pe care o primise de la tatăl său, motiv pentru care, atunci când va ajunge la Paris, va trebui să facă eforturi pentru a-i câştiga bunăvoinţa domnului de Treville. Deşi are norocul să intre în graţiile căpitanului, tânărul nu reuşeşte la fel de uşor să obţină şi uniforma de muschetar. Mai are de parcurs etapa uceniciei. Încă de la prima zi petrecută la Paris, d’Artagnan este provocat la duel – pe rând – de trei vestiţi muschetari: nedespărţiţii Athos, Porthos şi Aramis. La vremea aceea, cardinalul Richelieu interzisese duelurile, ceea ce însă nu le făcea mai rare, ci doar mai discrete. Primejdioasa confruntare se dovedeşte începutul unei trainice prietenii: surprinşi de gărzile cardinalului (cu care muschetarii, gărzile regelui, se aflau în permanentă duşmănie), cei patru se unesc şi îşi înfruntă curajos adversarii. În cel de-al doilea volum, Athos, Porthos şi Aramis, împreună cu D’Artagnan, luptă pentru capturarea frumoasei Milady, de care ultimul fusese îndrăgostit, încercând să dejoace astfel uneltirile Cardinalului îndreptate împotriva Reginei. Ca de fiecare dată, cei patru prieteni vor reuşi să învingă, relaţia presupusă de scriitor între Ducele de Buckingham şi Regina Franţei rămâne secretă. De acelaşi autor Cei trei muşchetari. (Colecţia Adevărul) 2...

Jack London – Dragoste de viaţă

În urma crizei financiare din 1893, mii de întreprinderi americane şi-au închis porţile, mai multe bănci au dat faliment, zeci de mii de oameni au rămas pe drumuri. Era foarte dificil să-ţi găseşti orice fel de slujbă, cu atât mai puţin una plătită decent. Fără posibilitatea de a câştiga un ban în Oakland, Jack London a pornit să străbată ţara de la un capăt la altul, trăind de pe o zi pe alta, cerşind o bucată de pâine gospodinelor care se îndurau să-i deschidă uşa casei. Ajuns în preajma cascadei Niagara, a fost „agăţat” de poliţişti şi condamnat la o lună de închisoare pentru vagabondaj. Aflat după gratii, tânărul de 17 ani a reuşit să obţină un tratament preferenţial. Fiind numit supraveghetor, împărţea raţiile de mâncare tovarăşilor de detenţie. Cu pâinea şi cuţitul în mâna, London a putut sa schimbe mâncarea care-i prisosea pe cărţi sau pe alte obiecte care capătă o vloare deosebită în spatele gratiilor. S-a împrietenit deopotrivă cu gardienii şi cu deţinuţii, le-a ascultat poveştile şi a pătruns în sufletul fiecăruia. A fost puternic impresionat de viaţa din închisoare, pe care a descris-o extrem de realist în povestirile Agăţat şi Penitenciarul. De acelaşi autor Temniţa profesorului. (Colecţia...

Cronin A.J. – Castelul pălărierului (Colecţia Adevărul)

Castelul Pălărierului este primul roman al scriitorului scoţian A.J. Cronin. Acţiunea are loc în 1879, în Levenford, oraş imaginat de autor, descriind momente din viaţa personajului central al cârtii, pâlărierul James Brodle. Cartea a inspirat un film celebru (1941), ce i-a avut în rolurile principale pe Robert Newton, Deborah Kerr şi James Mason, dar acţiunea a fost destul de mult modificata. Romanul oferă o panoramă superbă a societăţii engleze din ultima perioadă a secolului al XIX-lea. Pălărierul James Brodle este înfăţişat drept o brută dezlănţuită, orgolioasă, de o impulsivitate animalică. Intriga ce declanşează o serie de întâmplări nefericite este relaţia controversată dintre Mary Brodle, fiica de doar şaptesprezece ani a pălărierului, şi Dennis, prima ei iubire. Partea a doua a cărţii are în prim-plan ruinarea lui Brody, odată cu apariţia unei companii rivale ce îi va atrage toţi clienţii. Romanul încântă prin descrierile ample, prin metaforele inspirate, prin personalitatea personajelor sale atât de bine conturate. De acelaşi autor Anii...

Guy de Maupassant – Bel Ami

Bel-Ami este povestea vieţii lui Georges Duroy, un subofiţer sărac care urcă pe scara socială şi ajunge unul dintre cei mai bogaţi oameni din Paris. Ascensiunea lui nu este, însă, una cinstită, ci bazată pe corupţie. După ce a petrecut trei ani in serviciul militar, în Algeria, şi apoi a lucrat şase luni ca funcţionar în Paris, Georges este ajutat de către Charles Forestier, un jurnalist şi fost coleg din armată, să devină redactor la un ziar. Este promovat în funcţia de redactor-şef, dar nimeni nu bănuieşte că articolele lui sunt scrise de Madeleine, soţia bunului său prieten Forestier. Tot Madeleine este cea care-i face cunoştinţă cu prestigioşi politicieni. Crezând că se va bucura şi de mai multă atenţie din partea ei, Duroy îi face avansuri lui Madeleine, însă aceasta refuză orice aventură cu el şi îi propune să rămână doar amici. Hotărât însă să ajungă cât mal repede celebru şi bogat, Duroy nu se opreşte aici – el devine amantul unei femei influente, doamna de Marelle. În cele din urmă, şi Madeleine îi va cădea în braţe, dar după moartea soţului ei, Forestier. Profitând de femeile din viaţa lui, Duroy are un singur ţel şl va face orice pentru a şi-l atinge: să ajungă faimos. Pentru a anticipa asta, începe să semneze articolele din ziar scriindu-şi numele Du Roy, – Roy, după pronunţia franceză, ducându-ne cu gândul la cuvântul Rege. În carte, Duroy este poreclit Bel-Ami prima dată de fata doamnei de Marelle. Acest apelativ va fi folosit apoi de toate femeile din viaţa...