În 2010, la Editura Tritonic, va apărea traducerea şi în limba română a cărţii de succes “Graveyard Book” a autorului englez Neil Gaiman. Un copil rămâne orfan şi este adoptat de fantomele dintr-un cimitir, după ce organizează un sfat de taină. Ele il vor striga Nobody pe scurt Bod. Domnul şi doamna Owens îi vor fi părinţi adoptivi. vampirul Silas, tutorele său. Ceea ce părea un univers macabru, devine un spaţiu de educaţie şi de bună purtare pentru micuţul înfiat. Va primi lecţii de istorie şi de gramatică. Un personaj pasager va fi şi Miss Lupescu (nimeni alta decât Elena Lupescu, amanta Regelui Carol al ll-lea), care îl va porecli “Nimini”.
“Cartea cimitirului” este o alegorie spumoasă despre lume şi viaţă.
Neil Gaiman este cel mai bine vândut autor britanic de literatură fantastică. Este câştigător a trei Premii Hugo, două Nebula, un premiu World Fantasy, patru Bram Stoker, 11 Locus, precum şi două premii British SF, doua British Fantasy, patru Geffen, un International Horror Guild şi două Mythopoeic. A mai fost premiat in Spania, Franţa, Brazilia, Germania, Italia, Israel. Scriitor profesionist de peste douăzeci de ani, autor de romane, dar şi de non-fiction (de menţionat monografia Duran Duran din 1984) şi romane grafice, editor de antologii, scenarist, maestru de ceremonii la marile premii mondiale de F&SF, Neil Gaiman s-a născut in Anglia, în 1960, dar acum trăieşte în Statele Unite, lângă Minneapolis, Minnesota, unde creşte dovleci şi colecţionează calculatoare şi pisici.
Vinde 1,2 milioane de cărţi pe an. În România a apărut, tot la Tritonic, cartea sa: “Pulberea de stele”.
de acelaşi autor:
Un roman alegoric, despre puterea religiei, sexului sau artei de a produce o criza interioară care distruge ordinea aparentă a existenţei individuale.
Un an în Paradis este un an petrecut în infernul vânzării de carne vie, unde totul se tranzacţionează, mai puţin amintirea unei lumi pierdute la târgurile de sclavi ale lumii în care trăim. O carte în care femeile au un singur rost: să producă plăcere. O poveste dintr-o lume violentă, mai degrabă imaginată decât trăită.
Iarna la Lisabona este un omagiu adus celebrului film noir american şi cluburilor în care s-a născut jazzul, o evocare a iubirilor pasionale care spulberă graniţele şi rătăcesc în vârtejul lumii, şi fructul fascinaţiei pentru intriga ce transcende motivele crimei.
Marius Ghilezan
În Iliada, întâlnim două modalităţi de reprezentare. Prima este exemplificată prin descrierea scutului lui Ahile de către Homer: este o formă desăvârşită şi completă în care Vulcanus povesteşte ceea ce se cunoştea despre un oraş, zona agricolă din jur, războaiele şi riturile închinate păcii, specifice acestuia. Cealaltă apare odată cu neputinţa poetului de a face cunoscute numărul şi identitatea tuturor războinicilor ahei: deşi cere ajutorul muzelor, trebuie să se limiteze la aşa-zisul, de altfel nesfârşitul, catalog al navelor, care se termină, într-o formă ideală, cu etcaetera. Cea de-a doua modalitate a reprezentării este enumerarea sau înşiruirea. Există enumerări limitate, care au scopuri practice, precum catalogul tuturor cărţilor dintr-o bibliotecă; dar există şi cele care vor să sugereze mărimi nenumărate şi care ne angrenează în vâltoarea infinitului. Antologia reunită în acest volum dovedeşte bogăţia infinită a enumerărilor din istoria seculară a literaturii, de la Hesiod la Joyce, de la Iezechiel la Gadda. Adesea, sunt întocmite doar de dragul înşiruirii, al muzicalităţii sau chiar dintr-o plăcere ameţitoare de a reuni elemente lipsite de o legătură specifică, aşa cum se întâmplă în cazul enumerărilor haotice. Dar această lucrare nu are doar meritul de a dezvălui o formă literară, rar studiată; evidenţiază, de asemenea, capacitatea artelor figurative de a sugera enumerări nesfârşite, chiar şi atunci când reprezentarea pare strict limitată de rama tabloului. Astfel, cititorul va regăsi în aceste pagini o înşiruire de imagini care îl vor determina să simtă vâltoarea infinitului.
Premiul Nobel pentru Literatură, 1951
Romanul Chip străin, este o alegorie existenţială combinată cu un studiu psihologic de un deosebit rafinament, ce aminteşte de Metamorfoza lui Kafka. Naratorul este un om de ştiinţă mutilat în urma unui experiment de laborator eşuat. Chipul său desfigurat îl înstrăinează de restul lumii, inclusiv de propria soţie. Singura posibilitate de a iesi din izolarea pe care i-o impune condiţia de infirm este crearea unei măşti perfecte. Însă aceasta se dovedeşte a fi mai mult decât o simplă deghizare: în spatele ei se ascunde o personalitate complet diferită, capabila de orice.
Basmul este una dintre cele mai citite şi mai fascinante specii literare, aparţinând literaturii populare. În basm se creează o lume fantastică, populată cu personaje fantastice, înzestrate cu puterii supranaturale. Originea basmelor se pierde în negura vremii, el fiind o specie foarte îndrăgită, indiferent de vârsta cititorului.
Români, Dumnezeu mi-a dat o viață lungă. De Crăciun și Anul Nou, din țară sau din exil, m-am adresat de zeci de ori vouă, părinților și bunicilor voștri. Oricare a fost împrejurarea istorică prin care am trecut, am considerat că cea mai mare valoare a României sunteți voi, oamenii ei, de la cei mai mici până la cei mai în vârstă.
Doru Braia Când un european cu state mai vechi în comunitatea continentală vine pentru prima oară în România, reacţia acestuia este implacabil stupefacţia. Din primul moment. Indiferent de mijlocul de transport folosit, constată imediat că timpul alocat c
