Zilnic, ziarele anunţă restructurări ale unor companii. Zilnic, mii de vieţi sînt afectate de aceste schimbări. Însă cei mai mulţi manageri şi angajaţi nu dispun de experienţa necesară pentru a parcurge în mod eficient aceste perioade de tranziţie. În Managementul tranziţiei, William Bridges oferă o imagine clară a efectului pe care îl au schimbările asupra oamenilor şi a impactului pe care îl pot avea nişte angajaţi aflaţi în tranziţie asupra unei organizaţii, indicînd şi metode pentru atenuarea suferinţei şi a perturbărilor provocate de schimbări.
Adresîndu-se managerilor şi angajaţilor din firmele în care schimbările sînt necesare pentru revitalizarea şi cresterea performanţelor, Managementul tranziţiei subliniază faptul că oamenii sînt cei care trebuie să implementeze schimbarea. Cartea nu vorbeşte numai despre ceea ce trebuie făcut, ci şi despre cum trebuie făcut, dînd managerilor sfaturi practice pentru a-şi aduce angajaţii “pe linia de plutire”. Înarmaţi cu aceste noi cunoştinţe, managerii vor privi cu alţi ochi viitoarele schimbări şi – în loc să se simtă anxioşi şi disperaţi – vor putea, mai degrabă, să caute oportunităţile.
Toată lumea vorbeşte despre “administrarea schimbărilor” şi despre “rezistenţa la schimbare”, însă Bridges este primul care vorbeşte despre ceea ce se întîmplă în minţile oamenilor aflaţi în situaţia de a face funcţionale aceste schimbări. El este primul care abordează impactul emoţional pe care îl au schimbările, oferind reperele necesare pentru a evita ruinarea unei întregi organizaţii.
Sku: BR251WI
Suntem în Orientul Mijlociu, într-un spaţiu fictiv, căruia ne vine uşor să-i recunoaştem replica reală. Femeile se deplasează acoperite, bărbaţii se roaga şi scot sabia. Orice gleznă femeiască dezgolită e o ofensa penalizabilă repede şi dur. Florence Farfaletti, o americancă pornită să curme nedreptăţile lumii, se decide să organizeze Reforma, lăudat fie-i numele. Asta poate însemna inclusiv un post TV pentru emanciparea femeilor, ceea ce într-o ţară a valurilor negre poate produce buclucuri enorme.
Casa închiriată este poarta secretă către altă lume, care creşte ca o tumoare în carnea realităţii, transformând locurile şi oamenii în ceva îngrozitor şi strain.
În această lume distopica, în care calculatoarele inteligente, drogurile psihedelice şi asasinatele politice conduc la o isterie generalizată, se întâmplă ceva.Folosind un impresionant portofoliu de tehnici literare, John Brunner a creat o lume a viitorului la fel de reală ca cea pe care o descoperim zilnic în media: o lume în mişcare, senzorială, impresionistă, cu multe zig-zaguri. “Zanzibar” este astfel orchestrată încât să ofere un spectacol viu al unui întreg posibil.
John Brunner condamnă şi demontează resorturile rasismului. Brunner imaginează o lume viitoare în care pământenii colonizează două planete: Viridis şi Stellaris. Coloniştii umani de pe Stellaris râvnesc să preia conducerea întregii omeniri şi riscă să declanşeze o catastrofă cu implicaţii incalculabile.
Romanul Vrăjirea, tradus acum pentru prima oara în limba română, a luat naştere în 1935, la doi ani după preluarea puterii de către naţional-socialişti. Povestea cărtii se derulează într-un sat din Tirol în care ţăranii, subjugaţi de un străin ciudat, fanatic, Marius Ratti, ajung să ucidă o fată. Acesta promite locuitorilor din straturi sociale şi generaţii diferite împlinirea speranţelor şi dorinţelor lor celor mai ascunse. Profitând de contradicţii, militarizând tineretul, persecutând minorităţile, prezicând o superioritate materială a satului faţă de satele vecine şi având abilitatea de a provoca extaze de genul delirurilor în masă, el preia puterea.
Sunt zile negre pentru Matt Scudder, un fost poliţist care îşi împarte timpul între camera de hotel din Manhattan şi barurile din împrejurimi. Scudder îşi câştigă pâinea făcând servicii unor amici mai mult sau mai puţin dubioşi. Într-o bună zi vine şi marea ocazie, dublă: un jaf armat şi o crimă. Aparent, cazurile nu au legătură. Dar când se împletesc în mod bizar, ca într-un coşmar din delirul unui beţiv, Scudder e obligat să aleagă. La ce va renunţa, la whisky sau la principii?
Kaye,în vârstă de şaisprezece ani, trăieşte o viaţă de nomad modern. Aprigă şi independentă, ea călătoreşte din oraş în oraş cu trupa de rock a mamei sale până când un atac neaşteptat o forţează să se întoarcă în oraşul copilăriei. Acolo, într-un cartier muncitoresc din New Jersey, Kaye descoperă că este un pion fără voie într-o luptă milenară pentru putere între două regate ale zânelor. O luptă care ar putea foarte bine să o coste viaţa.
Când tânăra Valerie, de 17 ani, îşi surprinde prietenul sărutându-i mama, fuge de acasă şi ajunge în New York. Acolo se împrieteneşte cu un grup de tineri care locuieşte în tunelurile metroului. Dar aceştia nu sunt nişte adolescenţi obişnuiţi, iar Valerie începe să constate lucruri ciudate cu privire la livrările pe care le fac ei. Când îl întâlneşte pe Ravus, un trol, ea înĺelege că pe lângă lumea oamenilor, mai există o alta, a zânelor.Valerie şi prietenii ei încep să fure din medicamentele pe care Ravus le livrează, prin intermediul lor, zânelor,exilate în oraş, însă o serie de crime printre zâne îi face să se întrebe dacă Ravus nu este cumva un ucigaş. Între Valerie şi Ravus se înfiripă o suavă poveste de dragoste,umbrită însă de intrigile zânelor.Holly Black creează o aventură fantasy întunecată, cu un limbaj pe alocuri violent şi în care eroii fac abuz de droguri, dar sub toate acestea se întrezăreşte gingăşia primei iubiri a tinereţii.
Filozof fără diplomă, dar cu arta definiţiilor citabile, John Lennon a conchis cândva, într-un cântec: “Viaţa e ceea ce ţi se întâmplă în timp ce eşti ocupat cu făcutul altor planuri”. Impresii asemănătoare nutreşte protagonistul cărţii lui Beaujon, un tânăr legănat de visul de-a deveni urmaşul lui Jimi Hendrix. Numai că socoteala onirică nu se potriveşte cu forfota diurnă. Tânărul îşi calcă iluziile în picioare şi devine, ţineţi-vă bine, agent de contact. Postul obţinut prin concurs sună promiţător, chiar misterios, dar maschează de fapt existenţa ternă a unui biet custode într-un muzeu francez. Ce repede se face uneori trecerea de la iluzie la deziluzie, ne vine să îngânăm. Şi ce uşor se înlocuieşte microfonul de pe scena luminată cu un scaun care scârţie în colţul unei săli tăcute.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
