M-am străduit să ilustrez şăgălnicia şi inconsecvenţa gândului, zbaterea şi degringolada lui, gândul ca o apă de munte ce poate rupe uneori totul în cale, deopotrivă cu gândul ca nimic, nimeni şi niciunde, ca negare absolută. Am alăturat toate aceste cuvinte care în final au construit o carte în încercarea de a reda efortul dubitativ al unui individ pus în situaţia de a alege, care deşi este străfulgerat de miracolul re-îndrăgostirii ştie că orice alegere ar face, va avea regrete iar pe de altă parte că întârzierea luării unei decizii îi va periclita toată această fericire neaşteptată. Ceea ce l-a înălţat îl va şi distruge şi intuind pericolul trăieşte înfrânt şi paradoxal cu speranţă, un observator mut incapabil de gest, Ochiul care doar le vede pe toate, urmărind neputincios dezastrul diluării sentimentelor sale.
Rămâne amintirea efortului parcurs înspre luminare, sper. Într-un anume fel, cerurile se deschid mereu …
Arhiva pentru August, 2009
Sorin Pui – S-au deschis cerurile
Josh Bazell – Târgul cu moartea
Protagonistul cărţii, Peter Brown, deşi este un medic foarte priceput, face gărzi în tura de noapte la cel mai aiurea spital din Manhattan cel de urgenţă ; are cazuri foarte grave, colegi incompetenţi şi un trecut pe care ar prefera să-l ţină departe de ochii indiscreţilor. Căci acum e angajat să îi vindece pe oameni,nu să îi ucidă. Asta până când, într-una dintre vizitele de dimineaţă, este recunoscut de către pacientul său Eddy Squillante, alias Eddy Consol; deşi suferind de cancer la stomac, acesta este ultimul om pe care ar vrea să îl vadă. Astfel ar putea ieşi la iveală trecutul său de asasin plătit al Mafiei, căci Programul de protecţie a martorilor nu îl mai poate ajuta. Eddy îi propune un târg: dacă îl salvează din ghearele cancerului, nu îl va da în primire capilor Mafiei. Este nevoit să ia măsuri în aceste circumstanţe, astfel încât atât el, cât şi pacientul său să scape cu viaţă. Cu mafia, guvernul şi chiar moartea tăbărâte în propriul spital, Peter are la dispoziţie 24 de ore pentru a-şi salva pacienţii şi propria viaţă.
Dean Koontz – Fratele Odd
Mănăstirea St. Bartholomew, aşezată între piscurile solitare ale Munţilor Sierra din California, este un sanctuar pentru copii abandonaţi, dar şi pentru cei care îşi caută pacea sufletească. Odd Thomas a venit aici să înveĺe să trăiască din nou cu adevărat şi, printre călugări excentrici, ceilalţi oaspeţi, călugăriţe şi învăţăcei, a început să-şi regăsească drumul. Spiritele morţilor care l-au vizitat în trecut sunt acum tăcute, cu excepţia vechiului companion al lui Odd, Elvis, regele rockąnrollului. Însă necazurile nu îl abandonează atât de uşor, şi se strecoară din nou în viaţa lui, sub chipul sinistru al boadach-ilor umbrele negre care prevestesc moarte şi dezastre şi care vin într-o noapte de decembrie să zăbovească deasupra mănăstirii. Căci Odd este pe cale să se confrunte cu un duşman care eclipsează orice a întâlnit până atunci şi trebuie să pornească într-o călătorie a misterului, minunilor şi pericolelor, care va depăşi tot ceea ce i s-a întâmplat în trecut.
Mihnea Rudoiu – Micul Abelardy. Viaţa şi opera
După un debut spectaculos şi foarte controversat, Mihnea Rudoiu îşi continuă călătoria, începuta odată cu A toi, Cuando tu no estas, tot pe cărările insuficient bătătorite ale Bildungsromanului de factură livrescă. Pentru a cuceri inima femeii iubite, îndrăgostită de literatură, Micul Abelardy viaţa şi opera devine scriitor. Viaţa şi opera sa vor fi închinate acesteia. Pretextul deschide nebănuite perspective pentru ironia fină, umorul de bună calitate şi o biografie surprinzătoare, iar piesa de teatru a Micului Abelardy, deşi a fost scrisă pentru a fi citită „într-un fotoliu“, va smulge, fără îndoială, ropote de aplauze la scenă deschisă. Şi totuşi, marea iubire va rămâne un veşnic ideal.
„Micul Abelardy e un personaj în trei dimensiuni, care se mişcă pe suprafaţa unei lumi plane, de hârtie. Pe partea cealaltă a lumii se înşiră şi se scrie literatură, cu milioanele ei de sinapse intertextuale. Din ea se inspira Abe, din ea îşi construieşte replicile, prin ea găseşte intrările şi ieşirile într-un şi dintr-un încurcat labirint interior. Pentru ca labirintul să se dezvolte, personajul trebuie să rămână, pentru un observator din planul colii de hârtie, plat şi banal. În spatele lui Abelardy se află Mihnea Rudoiu, un prozator suplu şi inventiv, atent şi meticulos, îmbrăcat într-o armură culturală compactă, care ar putea pune pe fugă cititorii dornici de confruntări uşoare. Nu vă temeţi însă: dacă îi veţi accepta jocul, Rudoiu vă va cruţa. Şi, în plus, vă va oferi şi bonusuri: vă va face să vă emoţionaţi şi să râdeţi, cu şi de al său mic şi semnificativ Abelardy.“ (Cătălin Sturza)
De acelaş autor
Louis de Bernières – Mandolina căpitanului Corelli
…şi, astfel, istoria descinde brusc peste acest minuscul univers pierdut într-o azurie Mare Ionică, împletind vieţi, stârnind pasiuni, aruncând cărţile destinului într-un vârtej ameţitor, deconcertant. Iar vocile şi episoadele se succed într-un flux alert, ritmat şi captivant, în care sunt antrenaţi un romantic căpitan italian, fire de artist, care preferă să substituie invariabilului Heil Hitler! propriul său Heil Puccini!, doctorul Iannis, pasionat de scrierea unei istorii a insulei, Pelagia, fiica acestuia, de care căpitanul Corelli este iremediabil înamorat, inconfundabilul Il Duce, logoreic şi delirant, un sensibil şi introvertit soldat italian cunoscut ca L’Omosessuale, Mandras, pescarul devenit din amorez ridicol partizan deziluzionat… şi galeria multicoloră a personajelor continuă.
„Emoţionant, plin de umor, uluitor, Mandolina căpitanului Corelli este un roman ce pendulează cu fineţe între bucurie şi tristeţe, vieţi personale şi istorie…Observer
Edward de Bono – Cum să avem o minte armonioasă
Totul este perfectibil, în special mintea omenească. Frumuseţea interioară se dezvăluie încă de la prima conversaţie. Pornind de la aceste premise, Edward de Bono ne dezvăluie paşii de urmat pentru a avea o minte armonioasă, care ştie să observe subtilităţile din orice conversaţie, să jongleze cu idei şi alternative, care înţelege şi oferă perspective variate. Este important să arătăm bine, dar şi mai important este să avem o minte deschisă, flexibilă şi creativă. Folosind mecanisme specifice gândirii laterale, autorul ne arată cum ne putem îmbunătăţi mecanismele gândirii şi cum să facem din orice conversaţie o artă.
„Edward de Bono este cel mai bun specialist în identificarea trucurilor care să ascută mintea.“ The Times
Stephen Vizinczey – Elogiu femeilor mature
Debarcat în Canada cu un bagaj sumar, cam 50 de cuvinte englezeşti, şi un altul apăsător, amintirile sîngeroase ale Revoluţiei maghiare din ‘56, Vizinczey depăşeşte momentul sinuciderii şi, ulterior, al depresiei, prin scrierea acestui roman vindecător, salvator, surprinzător. Vîndut în peste 4 milioane de exemplare, tradus în principalele limbi europene, romanul îşi continuă ascensiunea, la aproape 40 de ani de la apariţie, datorită abordării vitalizante şi veridice a iubirii, scutind cititorul de sentimentalisme ieftine, dar copleşindu-l cu fermecătoare luciditate şi naturaleţe.
O lucrare strălucită. După ce o citeşti, îţi dai seama că Vizinczey ştie cu adevărat, în vreme ce Henry Miller şi restul – poate chiar D. H. Lawrence – doar credeau că ştiu. (Sunday Citizen)
O capodoperă… un mare roman în tradiţia europeană, departe de fantasme şi nevroze, încearcă să desluşească cititorului adevărurile vieţii. András Vajda, eroul principal, citeşte femeile mature aşa cum Vizinczey face dragoste cu cartea. Un roman al cunoaşterii pentru toţi tinerii, femei şi bărbaţi, care se apropie de malurile fermecate şi angoasante ale sexualităţii. Un tratat de umanitate. (Le Monde)
Context erotic, jocuri, frustrări, greşeli naive, umilinţe, veselie, plăceri înlăcrimate… Vizinczey nu exagerează, scrie cu o detaşare căreia nu-i lipseşte ironia, stilul său evocator ne eliberează de angoasele care, deseori, însoţesc dragostea. O capodoperă în care sexul este, în acelaşi timp, învăţătură şi literatură. (Ajoblanco)
Este, fără îndoială, cea mai incredibilă aventură literară a ultimilor ani… practic n-a părăsit niciodată lista celor mai bine vîndute romane… O poveste amuzantă, un stil sobru, dar ireproşabil, o viziune nonconformistă şi profundă, are tot ce-i trebuie. (L’Express)
Sandro Veronesi – Haos calm
Mă numesc Pietro Paladini, am 43 de ani şi sunt văduv. Era aparent fericit: avea o slujbă foarte bună, avea alături o femeie care îl iubea şi o fiică de zece ani. Dar, într-o zi, în timp ce-i salvează viaţa unei necunoscute, existenţa i se schimbă radical… Din acel moment, Pietro se refugiază în automobilul său, parcat în faţa şcolii fetiţei, şi astfel începe pentru el o eră a trezirii, pe cât de nebunească în teorie ,pe atât de firească în practică. Înţelept, strălucit, sceptic, cordial ,imprevizibil, Pietro Paladini este bărbatul care îşi desăvârşeşte pe dibuite actul de vindecare, şi, procedând astfel, dizolva prezentul într-un timp al prelungirii la nesfârşit. Scriitura captivantă a lui Veronesi, dansul lui neîntrerupt între minte şi cuvânt ne conduc într-un ritm alert spre un final neaşteptat, şi cu toate astea absolut firesc, în care sunt depăşite limitele posibilului şi se ajunge la cel mai simplu dintre adevăruri: acceptarea naturii umane în banala, eroica ei pendulare între forţă şi slăbiciune. Sandro Veronesi s-a născut la Florenţa în 1959, iar în prezent locuieşte la Roma. Este unul dintre cei mai importanţi autori italieni contemporani, Forţa trecutului (2000) şi Haos calm (2005) bucurându-se de un real succes, o dovadă fiind şi ecranizarea acestor romane. Cărţile sale au fost traduse în peste 15 limbi.
De acelaşi autor
Sandro Veronesi – Forţa trecutului
Oricât am fi de convinşi că le-am înţeles sentimentele, vor exista întotdeauna zone de umbră, secrete mai mari sau mai mici. Gianni Orzan nu şi-a pus niciodată această problemă.Este un bărbat liniştit care ăşi câştigă existenţa scriind cărţi pentru copii. Într-o seară însă, este abordat de un taximetrist ciudat. Acesta ştie amănunte personale din viaţa scriitorului şi îl convinge să asculte o dezvăluire “nebunească”: tatăl său, care tocmai murise, nu ar fi fost generalul creştin-democrat şi bigot pe care-l ştiuse întreaga viaţă, ci un spion rus aflat în serviciul KGB-ului.
De acelaşi autor
Ayelet Waldman – Dragostea şi alte lucruri imposibile
Cu sinceritate şi umor, Ayelet Waldman a conceput un roman minunat al zilelor noastre, prezentând absurdităţile vieţii moderne şi reamintindu-ne de ce îi iubim pe unii oameni orice s-ar întâmpla. Pentru Emilia Greenleaf, viaţa este în acelaşi timp o comedie a erorilor şi un teren minat cu emoţii copleşitoare. Şi-a găsit sufletul pereche în persoana lui Jack, şi fiul acestuia, William, precoce şi enervant, devine responsabilitatea ei principală în fiecare miercuri. Însă moartea fetiţei ei nou-născute o aruncă într-o depresie copleşitoare, care o face să izbucnească în lacrimi la vederea oricărui copil; astfel, zilele de miercuri cu William devin aproape imposibil de suportat. Iar când întrebările neâncetate ale băiatului se îndreaptă spre moartea copilei dispărute, Emilia nu mai ştie ce să facă. Oare William nu înţelege că mila de sine este o slujbă cu normă întreagă? Însă, în mod ironic, chiar încercările ei stângace de a se imprieteni cu William o fac să înveţe cu adevărat sensul dragostei şi al familiei.
Rui Zink – Cititorul din peşteră
„Te autorizez să subliniezi cărţile pe care le vei citi“, spune personajul principal al acestei poveşti. Este numai una din lecţiile pe care le primeşte un adolescent, care a nimerit la timp în cea mai frumoasă şi mai grea aventură a vieţii lui: cititul cărţilor. Băiatul, ai cărui părinţi tocmai au divorţat, face parte dintr-o gaşcă de hoţi mărunţi. Preferă, fără îndoială, televizorul, nu biblioteca. Dar, spre ghinionul lui, ajunge într-un loc unde nu exista televizor…
O parabolă despre lumea de azi şi o minunată lecţie de citit.
De acelaşi autor



Doru Braia Când un european cu state mai vechi în comunitatea continentală vine pentru prima oară în România, reacţia acestuia este implacabil stupefacţia. Din primul moment. Indiferent de mijlocul de transport folosit, constată imediat că timpul alocat c

