În momentul în care secolul XX intra în trecut, René Rémond arunca o privire înapoi şi încerca să aprecieze ceea ce adusese acesta omenirii.
Iată un secol de fier în care oroarea a atins în anumite momente proporţii nemaiîntâlnite: două conflicte mondiale, genocidul poporului evreu, universul Gulagului, discreditarea ideologiilor care aveau pretenţia de a dezvălui sensul istoriei, proliferarea regimurilor totalitare.
Dar acest secol se reduce oare la această enumerare copleşitoare de crime şi atrocităţi? El e şi secolul în care omul a cucerit spaţiul, a descoperit secretele materiei, a explorat genomul, a prelungit durata vieţii. El s-a încheiat cu victoria democraţiei, ale cărei principii păreau să beneficieze, de acum înainte, de un consimţământ aproape universal. La scara planetei, sentimentul responsabilităţii comunităţii mondiale tinde să aibă întâietate faţă de suveranitatea statelor. Conştiinţa morală, devenită mai exigentă, condamnă astăzi ceea ce tolera ieri şi legitima alaltăieri.
Atentatele din 11 septembrie 2001 şi războaiele din Afganistan şi din Irak să fi repus în discuţie această viziune optimistă? Nu, susţine René Rémond într-o postfaţă scrisă pentru această nouă ediţie.
Sku: RR00108
O poveste cutremurătoare şi fascinantă despre Japonia feudală, semnată de autorul bestsellerului Musashi.
Cum nu ar fi putut fi inventat decât de el insuşi, Jorge Luís Borges trebuie că a existat. Astfel, cel mai semnificativ scriitor în limba spaniola de la Cervantes, Borges este, împreuna cu Trakl, Proust, Kafka, Th. Mann, Joyce şi Garcia Marquez, unul din autorii în lipsa cărora secolul XX ar trebui uitat mai repede. Probabil cel mai influent autor al ultimilor cincizeci de ani, acest orb clarvăzător ca Homer şi Joyce îşi datorează faima stilului şi inteligentei sale unice. Molipsitoarea sa Arta poetică este o introducere succintă şi delicată în arabescurile literaturii; ea denotă o cultură inuman de profundă şi extinsă pe care cititorul nici nu are de ce şi nici nu o poate ocoli citind-o.
Textele prezentate în această lucrare sunt rezultatul cercetărilor efectuate la Cheektiwaga în 1975 şi 1976 şi la Johns Hopkins în 1977.
Lectura unei cărţi dă naştere unui spaţiu interior şi eliberează cititorul de conjuncturile realităţii, dar «lectura» vie a teatrului se poate naşte numai în spaţiul deplin al spectacolului. Un spaţiu teatral nu se lasă contemplat de la distanţă, ca o galerie de tablouri sau ca o instalaţie. El poate fi înţeles doar prin prezenţa celui care-şi doreşte să-i afle tainele. Într-o înregistrare video, spaţiul unui spectacol e un surogat vizual, pentru că – oricât de fidelă ar fi imaginea surprinsă de cameră – îi lipsesc ecourile, freamătul, schimbul de energii între scenă şi sală, între actor şi spectator. Spaţiul teatral, pentru a fi pătruns, trebuie trăit.
Această carte prezintă traducerile celor mai vechi şi mai amplu autentificate texte care încearcă să arunce o rază de lumină asupra acestei femei remarcabile şi asupra tradiţiilor literare care o au în centrul lor.
Murdărici este un catelus neastâmparat, cu mult chef de joaca. Rastoarna cosul de gunoi, sare în galeata cu carbuni, trage de fata de masa si smotoceste pernele. În cele din urma, exasperata, stapâna îl da afara din casa.
Tour de France este declaraţia de dragoste în şaptesprezece capitole (savuroase) făcută de Julian Barnes Franţei. Este o dragoste indestructibilă, care atinge toate domeniile: arta culinară, sportul (Turul Franţei), cântecul (Brel, Brassens), pictura (Courbet), cinematografia (Truffaut) şi, desigur, literatura: Flaubert, George Sand, Mallarmé, Baudelaire…Şi mulţi alţii, artişti, intelectuali, ţărani, despre care Julian Barnes vorbeşte cu tandreţe şi umor.
Romanul Sub ochii Occidentului, apărut pentru prima oară în 1911 şi considerat una din operele majore ale lui Joseph Conrad, evocă ferocitatea unui regim autocratic, starea Rusiei şi a reacţiilor morale şi emoţionale ale temperamentului rus sub presiunea abuzului tiranic. Dincolo de opiniile drastice despre caracterul rus, romanul se dovedeşte a fi o replică la Crimă şi pedeapsă de Dostoievki.
Istoricii din lumea antică au relatat că, de la începuturile civilizaţiei egiptene şi până la prăbuşirea Romei, templele publice din oraşe precum Teba, Eleusis sau Efes aveau alături incinte destinate preoţilor. Cărturarii numesc aceste incinte “şcoli ale misterelor”. Aici elitele politice şi culturale deprindeau tehnici de meditaţie. După ani de pregătire, Platon, Eschil, Alexandru cel Mare, Cezar August, Cicero şi alţii erau iniţiaţi într-un tip de filozofie secretă.
În Cartea ruşinilor, Jean-Pierre Martin ne prezintă textele mari ale literaturii vremurilor noastre, care descriu confruntarea cu sine sub privirea celuilalt şi ne invită să reflectăm asupra acestei emoţii inavuabile explorând labirintul unui proces interior unde îi întâlnim pe K, eroul din Procesul lui Kafka, pe Geoffrey Firmin, personajul lui Malcolm Lowry din Deasupra vulcanului, pe Mizoguchi cel bâlbâit al lui Mishima din Pavilionul de aur sau, pentru a lua exemple mai recente, pe Sufiya din Ruşinea lui Salman Rushdie, pe Coleman Silk, Negrul care a vrut să se elibereze de ruşinea de a fi Negru devenind Alb în Pata de Philip Roth, ori pe David Lurie şi pe fiica sa Lucy din Nenorocirea, romanul lui Coetzee.
Recomandat de bookiseala.ro
