Martin Walser – Cal pe fugă

Două cupluri pe care totul le desparte până în momentul când hazardul, ca un regizor maliţios, le uneşte: unii sunt mic-burghezi cu tabieturi, uşor meschini, bărbatul mizantrop, introvertit, profesor, femeia domoală, înţelegătoare sau doar resemnată. Aceasta este familia Halm. Ceilalţi doi sunt bronzaţi, tineri, „cu degetele de la picioare nedeformate“, dinamici, vegetarieni, sportivi, entuziaşti, generoşi. Ei sunt familia Buch. Când Klaus Buch îi aminteşte lui Helmut Halm că i-a fost coleg de clasă, încep, simultan: o aventură, două idile, o partidă de iahting cu sfârşit neaşteptat şi o dezvăluire care răstoarnă, în ultimele pagini, toate aparenţele migălos construite până atunci. Scrisă cu o mână de maestru mizantrop, povestea vă va prinde în mrejele ei ironice. De acelaşi autor...

James R. Wallen – Vineri noapte în oraş

Pentru cei mai mulţi, weekend-ul e balonul de oxigen care asigură supravieţuirea într-o slujbă ingrată, unde satisfacţiile lipsesc şi unde principiile călăuzitoare sunt să nu întârzii la program şi să te prefaci ocupat când te priveşte şeful. Eroii lui James R. Wallen respectă întru totul grila. Sunt suficient de blazaţi, de pesimişti şi de neampliniţi ca să nu-şi mai dorească decât mici orgii terapeutice, mergând uneori până la uitarea de sine. Frustrările lor cresc exponenţial şi se manifestă pretutindeni: la serviciu, în familie, cu prietenii. Sunt tineri, îşi fac de cap, se comportă bizar, uneori teribilist, dar ştiu că, dincolo de toate, respiră aerul neputinţei şi al eşecului. Ratarea li se uită în ochi şi le spune că n-au unde să se ascundă. Weekend-urile se termină, iubitele nu-i suportă la nesfârşit, barurile se închid. Le rămân puţine variante: autocompătimirea, recursul la un trecut niţelus mai breaz decât prezentul sau sinuciderea. Abel, personajul principal al lui James R. Wallen, îşi duce zilele sub ameninţarea permanentă a unei...

Emil Constantinescu – Păcatul originar, sacrificiul fondator

De Zoe Petre Opinia publică solicită de 20 de ani elucidarea responsabilităților, pe de-o parte pentru cei uciși și răniți din 16 decembrie pînă pe 22 decembrie la prînz, pe de alta – pentru mult prea obscurele evenimente declanșate pe 22 decembrie spre seară și transmise LIVE de televiziunile întregii lumi. În ordine cronologică, primele cercetăril în acest sens după procesele sumare ale Ceaușeștilor și cele ale înalților lor demnitari din prmele luni după evenimente au fost  inițiate de Parlament, prin intermediul Comisiei care a investigat evenimentele din decembrie 1989. Aceste cercetări au dezvăluit în mare măsură nu atît evenimentele, cît faliile și așteptările foarte divergente din societate. Reacția față de lucrările acestei comisii a fost în genere negativă în mass-media, lăsînd impresia – falsă – că nu a avut de fapt nicio finalitate reală, și că a izbutit doar să exonereze formal responsabilitatea Guvernării provizorii în frunte cu Ion Iliescu (ceea ce era inacceptabil pentru cei mai mulți dintre opozanții regimului nou instalat). De fapt, dacă citim azi sutele de pagini ale Comisiei Parlamentare, ne dăm seama că o mulțime de adevăruri parțiale s-au spus atunci și că, în ansamblu, rezultatele cercetărilor nu sînt deloc neglijabile, dar că intervențiile cîtorva protagoniști de vîrf au fost suficiente pentru a deplasa cîteva accente importante: de la Amată la Securitate (ceea ce consuna cu obsesiile secrete ale societății românești), de la revoltă la revoluție, dar și invers, de la revoluție la revoltă. Să mă explic: ceea ce ancheta parlamentară nu a reușit să pună în lumină a fost rolul nefast al Armatei, atît între 16 și 22 dec., cît și mai ales în Revoluția „în direct”, precum și componenta insurecțională a revoltei din 16-21 decembrie, probabil fiindcă nu am încetat să fim obsedați de formule prefabricate – revoluție de catifea, tineri cu piepturile goale, Armata e cu noi! etc. Pe de...

Marguerite Yourcenar – Obolul visului

Viaţa e vis, dar un vis te poate costa viaţa. Personajele cărţii ies, pe rând, în faţă, ca să-şi spună povestea. Ce le leagă? Un cadru: Roma anului 1933. O întâlnire: jocul întâmplării le încrucişează, într-o clipă trecatoare, drumurile. Un tribut: într-un fel sau altul sunt gata să-şi plătească iluziile, să-şi dea obolul visului. Poveştile se prind una de alta ca şi cum eroii lor şi-ar preda o ştafetă nevăzută. Dumneavoastră, cititorii, veţi observa încă o dată „ce mică-i lumea“. Un mic secret de lectură: nu scăpaţi din ochi, de-a lungul cărţii, moneda de 10 lire care apare deja din primul capitol. De acelaşi autor Ca o apă care curge Lovitura de graţie Memoriile lui Hadrian Poveste...

Frederick Forsyth – Alternativa diavolului

Indiferent pentru ce aş opta, vor muri oameni. Aceasta este alternativa diavolului, alegerea cumplită pe care trebuie s-o facă preşedintele Statelor Unite şi alţi oameni de stat din întreaga lume. Ei au de ales între a ceda în faţa revendicărilor unui grup de terorişti, un posibil război nuclear şi cea mai mare poluare cu petrol din istorie. Numai doi oameni pot oferi o cale de salvare, însă, orice drum ar alege, la capătul lui se află moartea. Iar numărătoarea inversă a început deja.   De acelaşi autor Al patrulea protocol Order Alternativa diavolului Preţ @ RON29,99 Qty: Adauga in cosul de...