Noul Testament – Evanghelia după Ioan

Traducerea comentată a Evangheliei după Ioan, propusă de Cristian Bădiliţă, specialist în creştinismul timpuriu, vine în continuarea seriei Noul Testament, după apariţia în 2009 a Evangheliei după Matei. Această ediţie bilingvă, ce include atât traducerea în limba română, cât şi textul în greaca veche, urmează cu fidelitate ediţia Nestle-Aland, stabilită şi adusă la zi de cei mai reputaţi savanţi internaţionali. În amplul comentariu din partea a doua se discută variantele de manuscrise, cititorului oferindu-i-se, de asemenea, informaţiile filologice, istorice şi teologice necesare unei înţelegeri mai profunde a sensului. Câteva zeci de pagini sunt dedicate comentariilor Părinţilor Bisericii, punţi de legătură între autorii textelor Noului Testament, pe de o parte, şi exegeză, liturghie, spiritualitate, pe de altă parte. Această traducere, destinată atât preoţilor, studenţilor în teologie, credincioşilor de toate confesiunile, cât şi celor interesaţi pur şi simplu de cuvântul lui Iisus Hristos, nu este numai o realizare ştiinţifică riguroasă, ci şi o mărturisire cinstită a credinţei creştine. Noul Testament „nu s-a scris la Fălticenȉ, cum atrăgea atenţia, cu umor exasperat, un filosof român creştin. De aceea, Noul Testament trebuie tradus cu precizie de ceasornicar, comentat în contextul epocii sale, interpretat prin prisma înţelegerii patristice. Volumul de faţă încearcă să restituie Cuvântul Evangheliei în forma lui cea mai apropiată de original, dar şi cea mai adecvată pentru sufletul unui creştin modern. În aceeaşi colecţie: Noul Testament. Evanghelia după...

Noul Testament – Evanghelia după Matei

Traducerea comentată a Evangheliei după Matei pe care o propune Cristian Bădiliţă, specialist în creştinismul timpuriu, este primul dintre cele şapte volume ale seriei Noul Testament. Această ediţie bilingvă, ce include atât traducerea în limba română, cât şi textul în greaca veche, urmează cu fidelitate ediţia stabilită de Nestle-Aland, adusă la zi de cei mai reputaţi savanţi internaţionali. În amplul comentariu din partea a doua se discută variantele de manuscrise, cititorului oferindu-i-se, de asemenea, informaţiile necesare la nivel filologic, istoric şi teologic pentru o înţelegere mai adâncă a sensului. Câteva zeci de pagini sunt dedicate comentariilor Părinţilor Bisericii, punţi de legătură între autorii textelor Noului Testament, pe de o parte, şi exegeză, liturghie, spiritualitate, pe de altă parte. Această traducere, destinată atât preoţilor, studenţilor în teologie, credincioşilor de toate confesiunile, cât şi celor interesaţi pur şi simplu de cuvântul lui Iisus Hristos, nu este numai o realizare ştiinţifică riguroasă, ci şi o mărturisire cinstită a credinţei creştine. Noul Testament „nu s-a scris la Fălticeni”, cum atrăgea atenţia, cu umor exasperat, un filozof român creştin. De aceea, Noul Testament trebuie tradus cu precizie de ceasornicar, comentat în contextul epocii sale, interpretat prin prisma înţelegerii patristice. Volumul de faţă încearcă să restituie Cuvântul Evangheliei în forma lui cea mai apropiată de original şi cea mai adecvată pentru sufletul unui creştin modern. În aceiaşi colecţie: Noul testament. Evanghelia după...

Gerard Majaz – Magicienii

Fiecare epocă avându-şi moda sa paranormală şi evenimentele sale miraculoase specifice, vedem cum, încă de la sfârşitul secolului al XIII-lea, căutarea Pietrei filosofale este abandonată în favoarea binefacerilor magnetismului, a puterilor hipnotice exercitate de noile eminenţe cenuşii, a lumii de dincolo, accesibilă prin mijlocirea maselor rotitoare. Spiritismul şi ocultismul invadează saloanele, dar inspiră totodată, e adevărat, şi căutări medievale mai serioase. Astfel, după ce Victor Hugo l-a auzit pe Shakespeare vorbindu-i prin picioarele mesei, iar Conan Doyle renunţa la al sau Sherlock Holmes pentru a se consacra unor elucubraţii ezoterice, şi Egmund Freud utilizeaza hipnoza în scopuri medicale. Gérard...

Otto Rudolf – Despre numinos

Studiile care alcătuiesc lucrarea Despre numinos au, potrivit intenţiei autorului, menirea de a completa scrierea sa despre sacru. Ele sunt destinate sa explice „elementul numinosului prin exemple luate din experienţa religioasă, să-i arate importanţa pentru viaţa religioasă si pentru cultul religios, şi, pornind de la el, să arunce o lumină asupra celor mai profunde concepte religioase creştine, acelea de păcat, spirit şi carne, pierzanie şi nevoie de...

Bart Erhman – Evanghelia pierdută a lui Iuda

De-a lungul tradiţiei creştine, Iuda a fost înfăţişat drept mărul putred din coşul apostolic. Nicăieri în tradiţia creştină nu a fost tratat cu bunăvoinţă. Până acum. În Evanghelia pierdută a lui Iuda, protagonistul este singurul dintre ucenici care l-a înţeles pe Isus. Doar Iuda a întrezărit adevărul. De aceea, numai lui i-a dăruit Isus revelaţia… „Evanghelia pierdută a lui Iuda e o carte şlefuită ca o bijuterie. Inteligenţa, vie, accesibilă oricui, ea oferă o perspectivă stralucită asupra cercetării ţtiinţifice a uneia dintre cele mai surprinzătoare evanghelii din lumea Bisericii timpurii. Este o lectură obligatorie pentru toţi cei care vor să afle mai multe despre Iuda şi Evanghelia lui Iuda.” (Profesor Marvin Meyer, Catedra de studii creştine, Chapman University) Order Iuda Preţ @ RON38,00 Qty: Adauga in cosul de...

Jacques Duquesne – Isus

S-a spus într-adevăr totul despre Fiul omului? Patru Evanghelii redactate la câteva decenii de la moartea sa, faptele apostolilor, o pagină din istoricul Flavius Iosephus – în parte trucată –, pot fi acestea elemente suficiente pentru fundamentarea unei certitudini istorice cu privire la viaţa Mântuitorului? Jacques Duquesne, catolic crescut la şcoala cartezianismului, taie nodul gordian: Isus n-a fost un mit; a trăit într-adevăr acum 2.000 de ani; s-a născut, probabil, la Nazareth, dar nu într-o iesle şi nu dintr-o mamă fecioară; a avut fraţi şi surori; a fost sacrificat, cu siguranţă, la Ierusalim în 7 aprilie anul 30. Noile revelaţii ale manuscriselor de la Marea Moartă fac din Isus un personaj istoric, iar din umanitatea sa Jacques Duquesne face un prilej de dispută publică, într-o carte care a cunoscut un mare succes la data primei ei apariţii în România (1995), o carte menită nu sa anuleze, ci sa întărească...