Michael Lynch – Republica Populară Chineză după 1949

Cartea aceasta prezintă istoria tumultoasă a Chinei de la proclamarea Republicii Populare în 1949 până la retrocedarea Hong Kong-ului de către Marea Britanie. O atenţie specială este consacrată aprigei confruntări ideologice cu URSS pentru supremaţie în spaţiul mondial comunist şi creşterii rolului Chinei ca putere mondială. Sunt analizate implicarea Chinei în războiul coreean, problema Taiwanului, relaţiile cu SUA. Un loc central îl ocupă prezentarea figurii lui Mao Zedong şi a rolului său ca lider politic şi iniţiator al revoluţiei culturale. De acelaşi autor China. De la imperiu la republică populară. 1900-1949 Order Republica Populară Chineză după 1949 Preţ @ RON19,90 Qty: Adauga in cosul de...

Michael Lynch – China. De la imperiu la republică populară. 1900-1949

În 1900 China era o ţară nedezvoltată din punct de vedere politic şi exploatată economic de puterile coloniale occidentale. Peste trecutul său imperial s-au suprapus republica, ocupaţia japoneză, războiul civil şi revoluţia comunistă. Toate aceste aspecte sunt analizate în cartea de faţă. Ea combină prezentarea evenimenţială cu o analiză la zi a interpretărilor istorice, oferind o cale de acces pentru înţelegerea unei perioade extrem de agitate din istoria modernă a Chinei. De acelaşi autor Stalin şi Hruşciov. URSS...

William Rubinstein – Mistere ale istoriei

Istoria nu este numai dispută seacă pe teme politice şi economice în care se angajează cu obstinaţie numeroşi universitari, ci este, totodată, şi un loc fascinant de umbre şi intrigi clandestine. În ciuda faptului că pentru milioane de oameni misterele constituie cel mai interesant element al istoriei, acestea, împreună cu istoricii amatori care adeseori îşi fac din ele preocuparea de o viaţă, au fost aproape întotdeauna ignorate de către universitari şi de către istoricii profesionişti până acum. Order Mistere ale istoriei Preţ @ RON24,90 Qty: Adauga in cosul de...

Liza Dalby – Gheişele

Cartea se adresează tuturor celor care manifestă o curiozitate faţă de identitatea plină de semnificaţii a gheişelor. În acelaşi timp, este şi o carte despre cultura japoneză, întrucât activitatea şi simbolismul gheişelor nu pot fi înţelese decât în contextul acestei culturi. Din acest motiv a fost necesar să fac referire la tradiţiile japoneze, istoria Japoniei, sistemul legilativ, interacţiunile sociale din această ţară, psihologia acestui popor, precum şi la mediul profesional, relaţiile dintre bărbaţi şi femei, credinţele religioase, stilul vestimentar, obiceiurile gastronomice, muzică, estetică şi conştientizarea propriei identităţi culturale ce caracterizează Japonia şi pe locuitorii...

Lemny Ştefan – Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea

Apărută în 2009 în Franţa, cartea istoricului Ştefan Lemny urmăreşte destinul neobişnuit al familiei care a dat culturii europene două figuri remarcabile: Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh. Domn al Moldovei, apoi consilier secret al lui Petru cel Mare, cărturar strălucit şi membru al Academiei din Berlin, Dimitrie (1673-1723) a devenit cunoscut în Europa îndeosebi datorită lucrării sale Istoria Imperiului Otoman, multă vreme o referinţă în domeniu. Antioh (1709-1744), ambasador al Rusiei în Anglia şi Franţa, fondator, prin Satirele lui, al poeziei ruse moderne, l-a tradus pe Fontenelle în ruseşte şi discută de la egal la egal cu Montesquieu sau Voltaire. Dacă ambiţiile dinastice ale Cantemireştilor nu s-au împlinit — ei nu s-au mai întors niciodată pe tronul Moldovei după înfrângerea de la Stănileşti, iar neamul li s-a stins —, cei doi ilustri reprezentanţi ai familiei i-au înscris în schimb numele în istorie prin opera lor culturală, ce a contribuit la apropierea dintre Răsărit şi...

Neagu Djuvara – Mircea cel Mare şi luptele sale cu turcii

Aţi aflat deja de la şcoală despre Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti (adică al Munteniei), care a domnit între 1386 şi 1418, ducând lupte grele cu turcii. Apoi, probabil aţi citit sau poate chiar aţi învăţat pe dinafară, din Scrisoarea III a lui Eminescu, superba evocare a bătăliei de la Rovine: înainte de înfruntare, sultanul îl sfidează pe Mircea cu aceste cuvinte: „Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedic de-un moşneag?“ Iată că şi genialul Eminescu s-a înşelat asupra înţelesului epitetului „cel Bătrân”, căci pe vremea lui, la noi, cercetările istorice erau abia la început! În realitate, la Rovine, Mircea era foarte tânăr. „Cel Bătrân“ i s-a zis în veacurile următoare, când au ajuns în scaunul Ţării Româneşti şi alţi domnitori purtând (sau luând la înscăunare) acest nume. Atunci când se pomenea de primul voevod Mircea, de marele Mircea, i se spunea „cel Bătrân“, adică „cel Vechi“, cel din vechime. Asta înseamnă „cel Bătrân“. Să ştiţi, de asemenea, că datorită înfăptuirilor şi a nobleţei caracterului său i s-a mai zis şi „cel Mare”: Mircea cel Mare. Veţi judeca şi voi, din povestirea care urmează, dacă e vrednic să i se spună astfel. De acelaşi autor De la Vlad Ţepeş la Dracula...