Bogdan Catană – Relații româno-sârbe (1875-1913)

Autorul ne oferă o imagine cât mai completă asupra relaţiilor politico-diplomatice existente între cele două state, asupra obiectivelor externe, adeseori comune, ale cercurilor conducătoare de la Bucureşti şi Belgrad, asupra rolului jucat de România şi Serbia în Balcani, asupra jocului diplomatic pe care fiecare din cele două a trebuit să-l facă în raporturile cu Marile Puteri, îndeosebi cu Austro-Ungaria, pentru a-şi menţine fiinţa statală şi integritatea teritorială. … Departe de a fi de o intensitate remarcabilă, relaţiile româno-sârbe se înscriu pe linia unei amiciţii, cu momentele sale bune sau mai puţin bune, cu manifestări de orgolii şi interese particulare dincolo de cauza comună. Cu toate acestea, respectivele relaţii meritau a fi analizate din perspectivă istorică, cu obiectivitate, fără partizanat. Order Relații româno-sârbe (1875-1913) Preț @ RON45,00 Qty: Adauga in cosul de...

Titus Gârbea – Generalul Titus Gârbea. Memorial şi însemnări zilnice. Vol 2

Partea cea mai consistentă a acestor mărturii lăsate istoriei de general este constituită de Memorialul pe care a început să-l elaboreze în anul 1969 în contextul relaxării regimului politic românesc din a doua jumătate a deceniului al VII-lea şi de la începutul deceniului al VIII-lea. Primul caiet redactat de acesta şi numerotat III A a fost finalizat în 1970, iar activitatea de redactare a acestora va continua şi în următorii doi ani. Primul caiet conţine „cuvântul înainte”, pe care l-am redat aşa cum a fost conceput de autor, schema gândită de acesta memoriilor pe care le redacta cât şi o notă explicativă cu privire la modalitatea în care a fost concepută scrierea acestor memorii. Din schema memorialului aflăm că autorul a gândit redactarea amintirilor sale în trei părţi: partea I – primul război mondial, partea a II-a – perioada interbelică şi partea a III-a – al doilea război mondial. Titus Gârbea explică şi opţiunea sa în ceea ce priveşte elaborarea, mai întâi, a memoriilor sale din perioada celui de-al doilea război mondial: „s-a redactat începând cu această ultimă parte ca fiind cea mai importantă, iar evenimentele fiind mai proaspete în amintiri. Ulterior se va redacta „partea a II-a” – perioadă dintre cele două războaie şi apoi „partea I-a” – ce cuprinde amintiri din primul război mondial.” Din păcate, cercetările noastre nu au dus la identificarea primelor două părţi ale memorialului şi nu excludem posibilitatea ca acestea să nu mai fi fost scrise niciodată. O posibilă explicaţie ar fi solicitarea venită din partea Marelui Stat Major de a redacta o lucrare cu caracter mixt pedagogic-metodologic-memorialistic cu privire la funcţia de ataşat militar, lucrare ce trebuia să răspundă la o serie de întrebări prestabilite, operă care a început să fie redactată în ajunul Crăciunului anului 1973 şi care probabil nu i-a mai lăsat timpul necesar să-şi finalizeze proiectul memorialistic. Din fericire, această...

Dinu Giurescu – Destin de istoric

Partea I. Mesaje aniversare, amintiri, destăinuiri, aprecieri; Bibliografia operei Academicianui Dinu C. Giurescu; Partea a II-a. Dedicatoria. Conține 59 de studii de istorie Relaţia Craiovei cu Academicianul DINU C. GIURESCU durează de peste patruzeci de ani. Oamenii din oraşul nostru, reprezentativi pentru cel puţin trei instituţii culturale şi ştiinţifico-academice şi-au intersectat activităţile intelectuale cu Domnia Sa, reuşind să impună şi să multiplice poziţiile deosebite ale Craiovei şi Olteniei în istoria neamului, în cele mai importante sinteze şi monografii tematice. Prin poziţiile de mari istorici ale lui Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Editura „Scrisul Românesc” a primit impulsul noului drum de prestigiu în cultura română a anilor ’70 din secolul trecut, atunci când mari probleme ale istoriografiei româneşti şi-au găsit împliniri tipografice, în ciuda aprigei cenzuri comuniste, prin lucrări de referinţă până astăzi despre formarea şi continuitatea poporului român în epoca de început a Evului Mediu. Primăria Municipiului Craiova a evaluat relaţia cu istoricul DINU C. GIURESCU, onorându-l şi onorându-se pe ea, în acelaşi timp, cu titlul de Cetăţean de onoare. Şi s-a împlinit omagiul către Domnia Sa de către Universitatea din Craiova, atunci când i-a conferit, la propunerea Facultăţii de Istorie-Filozofie-Geografie, titlul de Doctor Honoris Causa (22 noiembrie 2002). Acum, la ceas aniversar, comunitatea universitar-academică din Craiova a găsit prilejul nu numai să-şi exprime omagiul său afectuos, dar să şi consolideze, la nivel instituţional, o relaţie cu adevărat frumoasă şi fructuoasă, de colaborare, în care formatorul a fost Domnul Academician DINU C. GIURESCU, iar discipolii săi craioveni au creat teme şi opere prin care au adunat suficiente atuuri în recunoaşterea unei şcoli istorice distincte. În psihologia noastră, unde olteanul şi-a manifestat fără îngrădire independenţa şi demnitatea, s-au întâlnit două spirite curate, pure şi puternice în tot ceea ce conştiinţa naţională poartă ca forţă şi tărie în deplinătatea termenului şi în fiinţa fiecăruia....

Mihaela Teodor – Anatomia cenzurii. 1944-1947

„Anatomia cenzurii” este o carte ce produce un teribil disconfort cititorului – te vezi nevoit să priveşti un cadavru – cel al Cenzurii – ce ar putea învia, în orice moment, dacă susţinătorii democraţiei vor aţipi. Este corpul cenzurii instituite de ocupanţii ruşi, împreună cu oportuniştii adunaţi de miri unde, indiferent de etnii şi de convingeri, în intervalul 1944-1947. Adică instituţia ce a mutilat pentru zeci de ani cultura română, jurnalismul fiind una dintre ţintele predilecte. Pentru că teama de presă a rămas un indiciu indubitabil al ilegitimităţii, indiferent de epocă, regim, context. Este teama de pluralism, de adevăr, de îndoială. Găsesc acestei cărţi mai multe merite. Mai întâi, autoarea a utilizat un lăudabil corpus de documente de arhivă. Sper că numeroasele şi relevantele documente la care a apelat, vor pune punct opiniilor liricoide despre cenzură, exprimate deseori. Lucrarea invită la consultarea „urmelor”, la un episod factual, nonevaluativ – cei ce urăsc factologia istorică sunt, cel mai adesea, oameni care nu au intrat niciodată în arhive. Ei nu află, pur şi simplu ştiu. Apoi, cartea reprezintă o disecţie a mecanismelor reprimării pluralismului informaţional, o demonstraţie a faptului că cenzura a fost o pârghie în mecanismul de dobândire, de menţinere şi distribuire a puterii politice. Interesante îmi par aici etapele identificării şi sancţionării oponentului politic, ce a fost, pe rând, fascist, profascist, legionar, antidemocrat, antisovietic, apoi sabotor şi reacţionar. Orice imaginaţia a oferit, a fost folosit pentru lichidarea adversarului politic, iar lucrarea demonstrează încă o dată ilegitimitatea regimului comunist – el se instituie şi se menţine prin lichidarea celui ce îl contrazice. Un regim obsedat de unanimitate, ceea ce-i face existenţa dramatică, tensionată, plină de ridicol – trebuie să demonstreze că nici-o altă opinie nu îşi are locul în spaţiul public, în afara celei declarate de el ca fiind valabilă. Şi pentru că pomeneam de ridicol, a se vedea „Solemnitatea...

Dorin Cimpoescu – Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990 – 2012)

După două decenii  putem afirma că drumul parcurs în edificarea şi afirmarea independenţei de stat s-a dovedit a fi foarte dificil. Pentru mulţi rămâne încă actuală întrebarea: De ce tranziţia Republicii Moldova de la un regim politic totalitar la unul democratic este atât de anevoioasă? La această întrebare există mai multe răspunsuri, generate de caracterul reformelor politice, economice, sociale şi culturale. Unul dintre aceste răspunsuri ţine de domeniul istoriei şi memoriei colective şi de ceea ce a însemnat pentru locuitorii fostei republici unionale regimul totalitar comunist. Perceperea trecutului este condiţionată de experienţa şi cunoştinţele fiecărui om, ale fiecărei familii şi comunităţi în parte etc. Deşi PCUS a tins să construiască o societate egalitară sub toate aspectele, viziunile asupra acestui regim au fost şi rămân a fi diferite. După evenimentele din august 1991, s-a crezut în colapsul sovietic şi în detaşarea definitivă de trecutul totalitar, realităţile însă s-au dovedit a fi altele. Din perspectiva unei abordări istorice, bazată pe documente, este dificil să discuţi despre ultimele două decenii, când încă multe arhive nu sunt accesibile. Dar, autorul a urmărit cu atenţie mass media, programele partidelor politice, sondajele de opinie etc., ceea ce i-a permis să evidenţieze un şir de particularităţi, atât generale (trend-uri), cât şi specifice regimurilor de guvernare din Republica Moldova… Prezentarea a numeroase aspecte privind dinamica politică de la Chişinău demonstrează faptul că autorul lucrării este un fin observator şi un analist atent la tot ceea ce se petrece în Republica Moldova. Abordarea retrospectivă a celor 22 de ani reprezintă o primă istorie politică a tânărului stat şi constituie un instrument eficient de cunoaştere şi înţelegere a situaţiei din Republica Moldova. Sergiu...

Ilarion Tiu – Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportați în URSS

Memoria deportării etnicilor germani din România în Uniunea Sovieticăa fost conservatăcu predilecție la nivelul comunității. După1990, forumurile locale ale germanilor din România, dar și asociațiile din Germania, au editat unele volume conținând amintiri ale deportaților. Mai puțin tratată în istoriografia de limbăromână, tema poate fi reevaluată astăzi, cu ajutorul documentelor păstrate în mai multe fonduri arhivistice. În anii 1944-1945, ca formă de reparații de război, decidenții sovietici au deportat în Donbas şi în Urali germani din URSS, România, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria. În ciuda protestelor Guvernului Rădescu, măsura s-a aplicat deci și în România, în lunile ianuarie-februarie 1945. Aproximativ 70.000 de saşi şi şvabi din Transilvania, respectiv Banat, au fost obligați să muncească în condiții inumane, fără îngrijire sanitară, prost hrăniți şi îmbrăcați, în mine de cărbune şi cariere de piatră, în colhozuri şi în...