Nãscut în 1900 într-o familie de intelectuali, Lucreţiu Pãtrãşcanu devine de foarte tânãr comunist şi de foarte tânãr îşi atrage din partea propriilor tovarãşi, în majoritate de origine umilã, antipatia şi ura. Pe de o parte prin anvergura lui intelectualã, pe de alta prin firea orgolioasã şi independentã. Arestat, dupã un model tipic lagãrului socialist, de proprii tovarãşi în 1948, Lucreţiu Pãtrãşcanu este supus din dispoziţia lui Dej unei anchete de o duritate extremã, care dureazã şase ani, la capãtul cãreia este condamnat la moarte şi executat, în aprilie 1954, adicã la un an dupã moartea lui Stalin. Tragedia lui, ilustrativã pânã la detaliu pentru adevãrul cã revoluţia îşi devoreazã nu doar copiii ci şi pãrinţii, este reconstituitã aici pas cu pas, cu mijloacele unui istoric şi ale unui romancier. Pentru a restitui, uneori pe zile şi ore, acest destin exemplar, Lavinia Betea a parcurs peste cincizeci de mii de pagini de arhive, zeci de volume de memorii şi a intervievat ea însãşi bãtrâni activişti de partid, foste victime, foşti cãlãi. Lucreţiu Pãtrãşcanu este, dintre liderii comunişti din Europa de Est victime ale unui proces spectacol, singurul care nu s-a supus scenariului de a-şi mãrturisi toate crimele şi de a afirma atotputernicia partidului şi credinţa în el, cu o clipã înaintea morţii. Alţii, împuşcaţi la ordinul lui Stalin, au murit strigând „Trãiascã Stalin!” şi perpetuând în acest fel misterul de nepãtruns al unui ataşament distructiv şi autodistructiv. Pãtrãşcanu a dezvãluit în ultima clipã mecanismul ucigaş, dupã ce, ca militant ilegalist şi apoi ca ministru al justiţiei comuniste, îl pregãtise. Prima ediţie a acestei cãrţi, apãrutã în 2001, era rezultatul a peste patru ani de cercetãri minuţioase în arhivele SRI. Cea de faţã este îmbogãţitã cu alţi patru ani de documentare în arhivele CC al PCR, şi cu experienţa autoarei de universitar, doctor în ştiinţe umane, specialist în psihologie socialã....
