Ernest Bernea – Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român

Actuala ediţie restituie în formă iniţială, necenzurată, trei studii de Ernest Bernea, apărute în 1985 sub titlul Cadre ale gândirii populare...

Ştefan Afloroaei – Metafizica noastră de toate zilele

Paginile cărţii de faţă privesc unele chestiuni ce pot să ne apară în primă instanţă ca inactuale sau chiar străine. Este vorba despre modul nostru de a gândi ţi despre spaţiul de libertate al gândirii, despre unele date ce sunt proprii gândirii metafizice sau...

Franz Brentano – Despre multipla semnificaţie a fiinţei la Aristotel

Pe pagina de titlu a acestei scrieri se află următoarea expresie aristotelică: to on legetai pollahos. În această expresie se ascunde întrebarea care mi-a determinat drumul gândirii: care este determinaţia simplă şi unitara a fiinţei care domină toate semnificaţiile ei multiple ? Ce înseamna a fi ?“ (Martin Heidegger, scrisoare catre Richardson,...

Emile Brehier – Mari teme ale filozofiei

Mari teme ale filozofiei reprezintă un adevărat testament filozofic, în care spiritul lui E. Brehier – gânditor care i-a avut ca maeştri pe Filon din Alexandria, Hrysip, Plotin şi Schelling – e prezent în toată strălucirea...

Roger Scruton – Cultura modernă pe înţelesul oamenilor inteligenţi

Începând încă din primii ani ai secolului trecut, câţiva filozofi şi istorici, câţiva eseişti şi antropologi au semnalat intrarea culturii occidentale într-un iremediabil declin. Astăzi, despre criza culturii se vorbeşte pe nenumărate voci şi pe toate meridianele. Dar înseamnă asta că înţelegem mai exact ce se întâmplă cu noi, că pătrundem mai adânc sensurile tradiţiei noastre culturale şi că vedem mai clar încotro se îndreaptă cultura contemporană? Roger Scruton încearcă să dea un răspuns la aceste întrebări pornind de la rădăcinile religioase ale culturii înalte şi de la avatarurile suferite de ea odată cu „dezvrăjirea“ lumii petrecută în secolul Luminilor. În Cultura modernă pe înţelesul oamenilor inteligenţi, rând pe rând, romantismul, modernismul şi avangardele artistice au căutat să dea un răspuns consistent evacuării sacrului şi ritului din viaţa socială, apoi comercializării tot mai accentuate a artelor şi, în sfârşit, naufragiului lor deplin în ceea s-a numit kitsch. Cât priveşte speranţa într-o renaştere a culturii înalte, ea nu poate veni, crede Scruton, decât din regăsirea sensurilor originare, a acelor sensuri care ne pot purta către o participare reînnoită la viaţa etică a comunităţii. De acelaşi autor...

George Steiner – Maeştri şi discipoli. Prelegerile „Charles Eliot Norton“ 2001–2002

Erudit de o impresionantă cuprindere interdisciplinară, George Steiner (n. 1929) este una dintre cele mai puternice voci ale reflecţiei umaniste contemporane. Cele peste treizeci de volume pe care le-a publicat, cronicile apărute în periodice de mare autoritate şi prelegerile ţinute la universităţi de prestigiu conturează profilul complex al unui intelectual interesat deopotrivă de critica literară, de analiza fenomenului lingvistic şi de istoria şi teoria culturii. „Ne dăm foarte rar un pas înapoi ca să medităm la minunile transmiterii de cunoştinţe, la sursele falsităţii, la ceea ce aş numi, în lipsa unei definiţii mai precise şi mai concrete, misterul predării. Ce anume îndreptăţeşte pe cineva să predea unei alte fiinţe omeneşti, care este izvorul autorităţii? Şi invers: care sunt principalele tipuri de reacţii ale învăţăceilor? Problema a devenit foarte sensibilă în climatul libertin din zilele noastre. Aura charismatică a dascălului inspirat, legenda personalităţii ce se manifestă în actul pedagogic vor dăinui cu siguranţă, deşi domeniile în care ele se aplică par să se restrângă din ce în ce mai mult. Structura patriarhală, inerentă relaţiei Maestru-discipol, pierde teren. Se poate spune că trăim într-o epocă a ireverenţei. Admiraţia nu mai e la modă. Dar o societate precum aceea a profitului nelimitat, care nu-şi onorează dascălii, este o societate slăbită.“ (George STEINER) De acelaşi autor Procesul de la San...