Mihai Eminescu – Proza
…] Plutonismul, borealismul şi neptunismul trăiesc într-o corespondenţă perpetuă cu serafismul în mai toate poemele vizionare şi în prozele eminesciene. Mi se pare că nucleul lui se află în Cezara, unde poetul tratează programatic tema „sănătoasei barbarii”, asociindu-i trei mituri: mitul împlinirii erotice, mitul para¬disului rustic şi mitul reîncorporării fiinţei în natură… Este o parabolă în care sihăstria şi senzualitatea se conjugă cu o filosofie a plenitudinii şi a singurătăţii. Eminescu creează, aici, ca un pandant al paradisului lunar din Sărmanul Dionis, un rai pământesc prin care cutreieră neruşinat de frumoasă, cu toată bucuria simţurilor dezlănţuite, Cezara.
Sku: PROZANDU8SDHS66
Citesc şi recitesc… Nici urmă de sfortare în tablourile halucinante din galeria acestui spion al realităţilor noastre amare. Ochi deschis, ureche atentă şi minte lucidă în faţa unor realităţi decojite de aparenţe. Şi o imensă iubire faţă de tot. Ba nu iubire, compasiune, e mult mai corect…
În anul 1068, istoria Transilvaniei se scria la Chirales. În bătălia de pe dealul Cserhalom, pecenegii şi cumanii au fost înfâinţi definitiv, iar prinţul învingător a devenit Sfântul Ladislau. Cronica pictată de la Viena o aminteşte ca pe una dintre bătăliile cruciale ale Evului Mediu. Unde sunt şi ce făceau românii acelor veacuri? Unul dintre posibilele răspunsuri se afla în această carte. Romanul Flaviei Teoc prezintă scene de viaţă, cultură şi religie într-un tablou refăcut la aproape un mileniu de la aceste evenimente. La poalele Cserhalomului însă, Chiraleşul păstrează şi azi o aură de mister şi melancolie. Kyrie Lex este un roman-palimpsest despre istoria unor învinşi care au rămas pe loc.
Odată cu teribilul accident (sau crimă?) de la cafeneaua Polly Maggoo, Parisul intră sub stăpînirea Fumătorului de pipă, aflat în căutarea sufletului pierdut. Dispariţia lui Maite declanşează călătoria dantescă a lui Claudio, într-o lume întoarsă pe dos, dominată de întâmplări fantastice. O lume a himerelor. Timpul se contractă şi se dilată, oamenii se multiplică, se decorporalizează, se dedublează, zboară prin timp şi spaţiu. O răsturnare stupefiantă de situaţie o readuce înapoi pe Maite. Dar cînd viaţa e vis, cei ce trec graniţa nu mai sunt niciodată aceiaşi.
Cele Zece povestiri multilateral dezvoltate, plasate temporalin defuncta societate socialistă, sunt animate de ochiul de soldat „Svejk“ al autorului. Fără a se suprapune tematic peste creaţiile literare şi cinematografice despre comunism apărute deja, prozele aduc în atenţie eroi şi situaţii noi: recitatorul de versuri omagiale care scrie în jurnalul propriu poezii-pamflet la adresa Conducătorului, grănicerul care torturează fugarii spre Occident, fotbalistul care îşi escrochează coechipierii, vînzându-le deodorante contrafăcute.
Se opreşte în faţa unui stîlp pe care este lipit un afiş al Teatrului Naţional care anunţă premiera Azilului de noapte de Gorki. Privirea îi alunecă obosită dintr-o parte în alta, ochii îi cad pe cîteva nume ale unei distribuţii de zile mari. Trece mai departe prin dreptul staţiei Peco, simţind în nas mirosul vaporilor de benzină. Copertina din tablă ondulată care acoperă parţial incinta stă parcă să se prăbuşească şi să provoace o catastrofă. Totul e hîrbuit, plin de rugină şi praf, pompele, stingătoarele de incendiu, lopeţile, tîrnăcoapele, găleţile de tinichea, lăzile cu nisip, vitrinele, pînă şi Mercedesul Bot de Cal care alimentează. Avea dreptate Bătrînul cu previziunile lui, îşi zice, oprindu-se din nou ca hipnotizat de indivizii grăbiţi care îi taie calea, îl îmbrîncesc, îl calcă pe picioare, i se freacă de haine, nici măcar n-a fost nevoie să treacă zece ani, şi totul parcă s-a transformat într-un morman de dărîmături şi gunoaie. Cu mîneca îşi tamponează rana din care curge un firişor de sînge.
Cu o amplă selecţie din articolele publicate de Noman Manea în revistele româneşti, cartea are valoarea unui volum memorialistic. Amintirile marelui scriitor roman care trăieşte astăzi în SUA sunt legate de personalităţi marcante ale culturii româneşti şi universale, precum: Emil Cioran, Nichita Stănescu, Ernesto Sabato, Marin Sorescu, Antonio Tabucchi, Radu Petrescu, Lucian Raicu, Sorin Titel, Z. Ornea, Saul Steinberg etc. Istorisirile, de cele mai multe ori inedite şi absolut surprinzătoare, cîştigă în autenticitate, căpătând chiar valoare de document, prin reproducerile din corespondenţa autorului cu personalităţile la care face referire.
Trickster este, povestea lui Doru, conceput „din greşeală” de doi muncitori proaspăt urbanizaţi şi crescut de bunici în anii socialismului atotbiruitor în arhetipalul sat ardelenesc Roagăz. Doru e un copil sănătos, normal şi inteligent, numai că refuză multă vreme să vorbească.
Proza scurtă a Luciei Verona are ingeniozitatea pieselor sale de teatru cş şi surprizele şi răsucirile de acţiune pe care doar un dramaturg le poate pune în scenă.
Inteligenţă artistică, expresivitate sclipitoare, o subtilă ştiinţă a combinării registrelor şi o puternică motivare a gestului de a scrie – iată doar câteva trăsături care îl definesc pe prozatorul Daniel Octavian Bejan. Poveştile unui mizantrop este o carte ce resuscitează plăcerea povestirii, voluptatea alcătuirii unor naraţiuni complexe, deopotrivă grave şi fin ironice. La Daniel Octavian Bejan, condeiul adânc înfipt în realitate decupează din albul hârtiei umbre ale unui fantastic – borgesian uneori – fără a estompa marca individualităţii acestui autor vital şi autentic.
Cel de-al doilea volum al prozei lui Borges include piese de rezistenţă din creaţia marelui scriitor argentinian.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
