Hana Luana Fratu – Jurnalul Ozanei
Hana Fratu este Luana Zosmer.
Luana Zosmer este Hana Fratu.
Ce fel de scriitor a fost Hana Luana? Cu trei sferturi de veac în urmă se spunea despre actriţa americană Mae West că ar fi fost în stare să facă un întreg regiment de puşcaşi marini să roşească numai citind câteva rânduri din cartea de telefon. Ei, bine, Hana Luana a avut talentul ieşit din comun de a găsi efecte irezistibil de comice în aceeaşi banală carte de telefon. Doar talentul? Nimic mai fals! Hana Luana a fost o persoană care se naşte odată la mai multe sute de ani. Un banal drum până la piaţă pentru a târgui legume se transforma printr-o magie secretă într-un suculent roman de aventuri. Hana Luana n-a făcut decât să descrie cu un haz unic propria ei viaţă. Fiecare rând dintr-o relatare, fiecare linie de dialog, obligau cititorul să râdă fără să vrea. Întrebată care e sursa hazului ei, această femeie excepţională spunea că vine din dragoste de oameni. E adevărat, dar incomplet. Vine dintr-o înţelegere profundă a vieţii. Hana Luana şi-a iubit, concentric, cu patimă, familia, ţara, omenirea, avea o disponibilitate sufletească enormă şi o capacitate numai a ei de a exprima umanitatea ei în limbaj comic. Fie-mi permis s-o socotesc scriitorul de expresie română cel mai consistent al începutului de mileniu.
Sku: 67WUSNSHS
Cele şapte măsline nu aparţin unui ritual păgân şi nici măcar unei poezii moderne, nţ, ele-s parte integrală din meniul dimineţii, unei anume dimineţi din cele şapte din câte are-o săptămână la strălucitorul azil de alienaţi mintali, fruntea frunţilor, diamantul din coroana ministerului vieţii sau grijii de viaţa omului.
Un volum de proză scurtă cu tematică spirituală. Cele trei diviziuni narative abordează, în trei maniere stilistice diferite, mituri şi motive de factura existenţială.
Student la Chişinău de Mihail Vakulovski este primul rockman din trilogia Tovarăşi de cameră. O trilogie prin care trece Prutul odată cu anii de ucenicie ai studentului Hai – anii marilor schimbări social-politice din Estul Europei, cu efectele lor imprevizibile, supuse capriciilor istoriei. Amestecul de umor, ironie şi realitate brută, neîndurătoare – uneori lipsit de pudoare, dar niciodată gratuit – descrie rostogolirea acestui rockman colţuros peste graniţele de cuvinte şi forţa lui subtilă de celebrare a vieţii. Un anti-bildungsroman existenţial, de o sinceritate dezarmantă, scris într-un limbaj viu, autentic, cu elemente de roman epistolar, realist, istoric, naturalist, despre o lume plină de forţă şi culoare.
Licentiat în Filosofie şi Litere al Universităşii Complutense din Madrid, scriitorul spaniol ALBERTO MENDEZ (1941-2004) devine cunoscut odată cu publicarea unicei sale cărţi în proza: Floarea-soarelui oarbă (2005). Valoarea lucrării este confirmată de numeroasele premii obţinute: în anul 2002 – Premiul Internaţional pentru nuvelă Max Aub (cu una dintre povestirile care alcătuiesc volumul); 2004 – Premiul Setenil; 2005 – postum, Premiul Criticii şi Premiul Naţional pentru Proză.
Iubiri dificile sunt, în cea mai mare parte, proze despre un bărbat şi o femeie care nu reuşesc să comunice, autorul identifică în acest eşec nu numai un motiv de disperare, ci şi un element fundamental – dacă nu de-a dreptul esenţa însăşi – a relaţiei amoroase.
Nostalgia, fragment: “Oborul era un loc fermecător. Mi-l amintesc şi azi cu precizie, îl văd pur şi simplu în faţa ochilor. O intersecţie simplă, nu foarte largă, dar cu un aer balcanic, negustoresc, cum nu mai găseşti azi nicăieri. Dacă veneai de pe Ştefan cel Mare, te năpădea mulţimea firmelor de toate formele, dimensiunile, culorile, scrise pe sticlă sau pe lemn, cu litere de mână, caligrafiate frumos, sau cu cele mai variate caractere de tipar.
Combinaţie perfect închegată de policier şi proză istorică, Steaua mărilor reprezintă un roman inedit, în care mijloacele auctoriale suprarealiste susţin inspirat o poveste clasică. Jurnalul ultimei călătorii a corabiei Steaua mărilor devine astfel un motiv pentru împletirea unor fire narative aparent contrastante. Povestea unui jurnalist american întretaie cronicile unor familii irlandeze cărora soarta le-a hărăzit o călătorie care nu se dovedeşte a fi o salvare. Cu o notă pronunţată de veridicitate şi cu numeroase răsturnări de situaţie, romanul lui Joseph O’Connor constituie o lectură captivantă şi diversă. Scenele erotice se îmbină cu cele macabre, picarescul este echilibrat de scene din înalta societate — toate acestea într-un dozaj suficient pentru realizarea unei povestiri greu de uitat.
Volumul se deschide cu problematica argentiniană din Evaristo Carriego (1930), pentru a se extinde curînd la universalitatea unor teme ale condiţiei umane dintotdeauna şi de pretutindeni, prezentate, desigur, de cele mai multe ori, cu intensitatea şi concretetea senzorială a variantei lor latino-americane din volumele Istoria universală a infamiei (1930), Istoria eternităţii (1935) şi Ficţiuni (1944).
Găsim în romanul de faţă deopotrivă un Bucureşti fabulos, tenebros, ca în romanele de mistere ale secolului al XIX-lea, un oraş al comploturilor − politice, dar şi metafizice − şi un Bucureşti pestriţ, desenat în culori realiste. Bucureştiul lui Daniel Bănulescu este totodată Bucureştiul convoaielor oficiale de pe Calea Victoriei, al discursurilor de la tribună, al spionilor, al securiştilor atotputernici. Dar mai ales este Bucureştiul unde evoluează un personaj de excepţie: Nicolae Ceauşescu, antierou sinistru şi comic, faustic şi mefistofelic, pe care un ins de asemenea remarcabil, Iarba Fiarelor (hoţul adolescent, spaima oraşului şi modelul tuturor spărgătorilor bucureşteni), plănuieşte să-l ucidă.
„Cel mai bun roman al tuturor timpurilor este Biblia”, afirma la un moment dat un personaj din roman. De ce şi-a intitulat astfel Daniel Bănulescu romanul, care face parte din clanul de romane AM VĂZUT, LUCRÎND, DEGETUL LUI DUMNEZEU? Simplu. El este Cartea Cărţilor Epocii de Aur şi, împreună cu Te pup în fund, Conducător iubit! şi Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti, a reuşit să pătrundă în toate subteranele dictaturii comuniste şi să demonteze toate componentele mecanismelor malefice ale opresiunii. Este o carte care va face lumină şi va rescrie istoria.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
