Am încercat să răspund la o întrebare, ce nu este deloc retorică, şi anume: de ce, în acest volum, am analizat o perioadă mai largă, 1 ianuarie 2010 – iunie 2012? Răspunsul este complex dar, sintetizat, ar fi dat de: „starea de instabilitate politică dinamică”, ce a caracterizat întreaga perioadă analizată, dată de certitudinea de majoritate parlamentară a coaliţiei de la guvernare, fond pe care este greu de identificat o măsură reuşită a opoziţiei; imposibilitatea identificării unui program complex de măsuri anticriză care să cuprindă şi măsuri pro-active; dificultatea şi imposibilitatea de clarificare a efectelor crizei financiare, sugerată încă din anul 2006 (vezi volumele anterioare) asupra complexului european, în general, şi a României în mod particular; lipsa de argumente în a explica „contradicţia dintre rezultatele economice bune obţinute în 2007-2008, când SUA se confrunta deja cu efectele crizei economico-financiare şi dezastrul în care s-a căzut după ianuarie 2009 şi până în prezent. Nu putem explica această situaţie numai prin „funcţionarea economiei de piaţă în perioada de criză ”, atâta timp cât SUA au readus în discuţie „rolul statului intervenţionist” (mă refer la naţionalizarea în domeniul bancar pentru a frâna, cel puţin, criza financiară). Pornind de la această analiză, autorul a dorit să desprindă şi să sugereze tendinţa de evoluţie viitoare a sistemului social-economic din România. Order România 2012. Starea economică în criză perpetuă Preţ @ RON115,00 Qty: Adauga in cosul de...
