Karl May – Urmaşii lui Winnetou
În acest nou roman, Karl May ne poartă pe urmele celui care a fost Winnetou, împreună cu eroi deja cunoscuţi ca: Old Shatterhand, Dick Hammerdull, Pitt Holbers, Vulturul cel Tânăr şi atâţia alţii. Palpitantele aventuri prin care trec aceştia duc însă spre un scop nobil, acela al înfrăţirii tuturor triburilor indiene, al dispariţiei duşmăniei şi urii dintre pieile roşii, şi dintre acestea şi oamenii albi. Urmaşii lui Winnetou trebuie să se ridice la înălţimea idealurilor ce-l însufţeteau pe marele şef apaş, făcând ca dragostea şi respectul să fie liantul înfrăţirii lor. Doar astfel vor putea să păstreze moştenirea sfântă, spre a coborî binecuvantarea asupra lor şi asupra tuturor oamenilor de pe pământ.
Începând cu Imperiul Roman, civilizaţia vikingă şi maya şi până la ultimele zile de agonie ale coşmarului nazist, marile civilizaţii şi puteri şi-au dorit cu ardoare să găsească menora, sfeşnicul sacru cu şapte braţe din aur, furat din Templul de la Ierusalim. Arheologul Jack Howard şi echipa sa sunt pe urmele acestei mult căutate şi intangibile comori atunci când, în apele de lângă coastele Istanbulului, Jack descoperă un indiciu extraordinar despre posibila ascunzătoare a legendarului tezaur. În acelaşi timp, undeva în biblioteca prăfuită a unei catedrale, se descoperă o hartă medievală demult pierdută. Împreună, cele două descoperiri vor reuşi să elucideze un mister străvechi, dar vor declanşa şi o cursă nebunească: de a găsi aurul şi pe aceia care nu s-ar da înapoi nici de la crimă pentru a pune mâna pe el.
Dirk Pitt, eroul ai cărui ochi tulburători ştiu drumul către inima oricărei femei, se pune cu ingeniozitate şi curaj împotriva planurilor diabolice susţinute de puterea unei averi strânse din afaceri murdare, cercetând, în acelaşi timp, enigma care leagă un inventator de geniu de Jules Verne şi de istoria pierdută a exploratorilor vikingi. El este simbolul speranţei că banii nu pot cumpăra totul, că binele se poate ridica deasupra răului, triumfând pe neaşteptate aşa cum, tot pe neaşteptate, iubirea tinereţilor lui Pitt, aparent distrusă de stihii potrivnice, îşi dovedeşte împlinirea. De sub aceleaşi rânduri dinamice răzbate în mod subtil ideea, deloc de neglijat, că explozia actuală a tehnologiei nu este sută la sută rezultatul unor cercetări de ultimă oră, făcute pas cu pas în laboratoare, ci al unor adevăruri descoperite cu foarte multă vreme în urmă.
Dirk Pitt, personajul principal a şaptesprezece romane de aventuri, află în finalul volumului Walhalla că este tatăl a doi gemeni. Amândoi i-au moştenit pasiunea pentru mare. Summer şi Dirk, copiii regăsiţi după 23 de ani, vor fi alături de tatăl lor într-o aventură de zile mari. Cărţile lui Cussler sunt publicate în 40 de limbi, în peste 100 de ţări, fiind citite de peste 125 de milioane de fani.
În acest roman, Dirk Pitt se întoarce pentru o nouă aventură incredibilă, în stilul său caractestic. Aţi ghicit! Va fi vorba de o vânătoare de comori sau, mai precis, despre căutarea unui uriaş tezaur care a aparţinut incaşilor, despre o retea internaţionala de hoţi, despre secretele unei civilizaţii dispărute, toate strânse la un loc într-o acţiune cum numai Clive Cussler putea să inveteze.
Subintitulată “Tentaţia Indiei”, cartea lui Pascal Bruckner este, în subtext, o grandioasă odă închinată Indiilor, locul în care paradoxul se îmbină noroios cu sărăcia. Personajul principal, funcţionarul francez, care pleacă în misiune prin tărâmul celor o mie de limbi, e doar un pretext pentru ca publicistul să-şi aducă elogiul de scriitor unei lumi duale, a splendorilor, deopotrivă cu ale nenorocirilor. Aşa cum ne-a obişnuit deja, pe noi cititorii săi fideli, autorul pictează fresci sonore, textul are gust, descrierile prind miros. Parcă ar fi o lume 3 D, în câteva sute de pagini, în care nu ai cum să te rătăceşti, pentru că personajul te trage după el. “Funcţionarul” trece prin fel de fel întâmplări. La un moment dat se sperie pentru că nu înţelege anumite lucruri, dar este şi sedus de poveşti romanţioase. Dacă voluptatea unor întâlniri amoroase e de înţeles, greu e de priceput veneraţia din carte pentru vaci. Să se fii închinat şi el, Pascal Bruckner, la vreun idol şi noi nu ştim? Personajul, adică autorul, este fascinat deopotrivă de măreţia unei culturi patriarhale, dar şi de imensa deznădeje care copleşeşte orice vizitator. Întâlneşte o seamă de personaje, care mai de care mai stranii şi debusolante, în special un agronom american sclipitor, dar înfiorător de cinic. Cartea este o consemnare romanescă a călătoriilor lui Bruckner în înfiorătoarea complexitate a sărăciei pe care o expun străzile: copii înfometaţi, cerşetori insistenţi, trupuri invadate de mizerie şi de boală. Adevăratul subiect al cărţii este de fapt India, „mother India”, o Indie imaginară, deopotrivă fantasmatică şi reală, visată şi detestată, o ţară ce i-a sedus tot timpul pe europeni, în ciuda mizeriei şi stranietăţii ei.
Când fratele său mai mic este diagnosticat cu leucemie, Steven, un adolescent în vârstă de 13 ani, încearcă să nu cadă pradă disperării şi să nu-şi schimbe prea mult stilul de viaţă. Se pare însă că nu e un lucru atât de simplu, mai ales că toată lumea lui e dată peste cap… ”Să ai un frate este foarte nasol. Să ai orice fel de frate ar fi nasol, mă gândesc, însă în mod special să ai un frate ca Jeffrey este un coşmar fără sfârşit. Imaginează-ţi că ai fi Regele Planetei timp de opt minunaţi ani, şi apoi, aşa, din scurt, ai fi retrogradat la “Viceregele Planetei”? Şi nici măcar nu pentru că e mai drăguţ decât mine, deşi şi asta contează destul. Am părul şaten şi drept, ca şi cum l-ar fi lins vaca, ochelari de câţiva centimetri grosime şi aparat dentar de parcă aş fi încercat să înghit un tren făcut praf. El însă are dinţii perfect albi, vederea de vultur şi zulufi blonzi ca îngeraşii pe care-i vezi pe afişele de la ora de artă. Şi nu e pentru că mă urăşte – nici pe departe. Adevărul este că mă idolatrizează. Şi exact asta e problema: puştiul ăsta se ţine după mine de parcă aş fi Elvis. Şi, în timp ce el este foarte drăguţ şi coada mea oriunde merg, îmi distruge toate lucrurile, inclusiv orgoliul şi sănătatea mintală…”
Cititorule, pregateşte-te să devii părtaş la o aventură în care este vorba despre o comoară ascunsă, doi boxeri ce luptă cu pumnii goi, trei duşmani şi patru sute treizeci şi opt de spectatori revoltaţi. Povestea este istorisită de o autoare ignorantă şi plină de prejudecăţi…
Revedere în Barsaloi reprezintă un documentar care cuprinde trei planuri de viaţă:amintirile emoţionante ale Corinnei Hoffmann despre aventurile din patria tribului Samburu,traiul africanilor în perioada de tranziţie de la tradiţional la modern şi actuala ei călătorie prin Kenia. Corinne Hofmann prezintă, într-un mod realist, avantajele şi dezavantajele multor probleme din Africa,dar şi pe cele ale civilizaţiei moderne. La Mombasa şi pe lacul Likoni, acolo unde a început atunci aventura femeii masai albe, se închide cercul călătorie sale, pline de peripeţii. Fără a fi Levy Strauss, Hoffmann descrie cadru cu cadru o lume a disperărilor şi al peisajului trăirilor mici.
Alexis deţine o putere magică, dar nu aceea pe care şi-o doreşte cu atâta ardoare, căci aceasta nu o poate ajuta să-şi găsească tatăl. Dar, imediat ce se împrieteneşte cu prinţesa Phoebe, lucrurile încep să se schimbe. Împreună trebuie să descopere făptaşul crimei din Mausoleul din Halicarnas. Singura lor şansă pentru a reuşi este magia, dar preţul plătit pentru a aduce statuile la viaţă s-ar putea să fie prea mare!
Regăsim în acest roman scriitura tipică a lui Echenoz, inventivă şi plină de neprevăzut. Dialogurile sunt întotdeauna reuşite, descrierile ireproşabile, subiectul captivant.
Doru Braia Când un european cu state mai vechi în comunitatea continentală vine pentru prima oară în România, reacţia acestuia este implacabil stupefacţia. Din primul moment. Indiferent de mijlocul de transport folosit, constată imediat că timpul alocat c
