Henry Kissinger – Ordinea mondială

În Ordinea mondială, Henry Kissinger meditează asupra armoniei internaţionale

Larousse – Albumul bebelușului

Un extraordinar volum de cumpărat sau de oferit în dar cu ocazia naşterii unui copil

Premiul NOBEL pentru Literatură 2015: Svetlana Aleksijevitj

Premiul NOBEL pentru Literatură 2015: „scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinței și curajului în vremurile noastre” Svetlana Aleksievici s-a născut pe 31 mai 1948, în oraşul Ivano-Frankivsk din Ucraina, dintr-un tată belarus şi o mamă ucraineană. După serviciul militar al tatălui, familia s-a mutat în Belarus, unde ambii părinţi au lucrat ca profesori. După ce şi-a terminat studiile, Svetlana Aleksievici s-a dedicat carierei de profesor şi jurnalismului. Între 1967 şi 1972, a studiat jurnalismul la Universitatea din Minsk. Din cauza poziţiilor sale critice, a fost obligată, după ce a obţinut diploma universitară, să accepte un loc de muncă la un ziar de provincie, în Brest, un oraş aflat în apropiere de graniţa poloneză. Ulterior, a putut să revină în Minsk, unde şi-a găsit de lucru la cotidianul Sel’skaja Gazeta. Practicând genuri literare diverse, Svetlana Aleksievici s-a inspirat din activitatea depusă de Sophie Fedorcenko (1888 – 1959), o infirmieră devenită cunoscută graţie jurnalului ei de front, ce a documentat dramele trăite de soldaţii ruşi în timpul Primului Război Mondial, dar şi din lucrările scriitorului belarus Ales Adamovici (1927 – 1994), autor al unor lucrări documentare despre război. Timp de mulţi ani, s-a documentat şi a strâns materiale pentru prima ei carte, „U vojny ne ženskoe lico” („Războiul nu are chip de femeie”, 1985), ce a avut la bază interviuri cu câteva sute de femei care au luptat în Al Doilea Război Mondial. Volumul ei „Černobyl’skaja molitva” („Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor”), apărut în 1997, are ca subiect central dezastrul nuclear de la Cerbobîl şi consecinţele sale. Pe de altă parte, volumul „Sinkovîe malciki” („Copii de zinc”, 1990) tratează subiectul războiului din Afganistan dus de fosta URSS din 1979 până în 1989. O altă lucrare a ei, „Zacearovannîie smertiu” („Fermecaţi de moarte”, 1994) se bazează, ca şi alte volume ale sale, pe interviuri. Cel mai recent volum al scriitoarei belaruse,...

Voichița Pălăcean Vereș – Cinci zile în sepembrie

Într-un cadru social total schimbat, unde realitatea este alta, unde valorile sunt redimensionate, unde omul este în derivă, conceptul de realitate este reconsiderat; literatura propune o regândire a lumii prin observarea unor fragmente de realitate. Are loc un proces de demitizare, de demontare a unor convenții prin parodiere și se înregistrează o exacerbare a eului, din perspectiva analitică îmbinată cu experi­men­talismul postmodern. Noua viziune este lipsită de sentimentalism; iubirea, visul își pierd aerul diafan, nota idilică. Perspectiva este a unei lumi fragmentare, filtrată prin­tr-o conștiință problematică, lucidă, interiorizată, măcinată de incertitudini care ridică probleme fără a da soluții. De aici narațiunea nu mai înseamnă fapte, în­tâmplări, conflicte, personaje fixate spațial și temporal, ci este construită din autore­fle­xi­vitate și introspecție. Astfel, linia de demarcație între realitate, irealitate, rațional și irațional, co­tidian și fantastic sau oniric se depășește mereu. Într-o viziune dezinhibată, cotidianul pri­mește dimensiuni ridicole, grotești sau macabre, pe măsură ce se înregistrează o supradi­men­sionare a senzorialului, a visceralului. Revoluția senzațiilor, răzvrătirea viscerală, ținute în frâul convențiilor unei etici depășite nu rezolvă însă căutarea sinelui, deoarece golul rămas prin eliberarea de constrângeri naște sentimentul absurdului, senzația nimicului. Corespunzător acestor noi orientări, apar căutări și pe terenul tehnicii creației în ideea depășirii genurilor consacrate și crearea unor realități ficționale dintre cele mai îndrăznețe, cu expresia unor forme și tipologii hibride. În acest context, literatura feministă, bine reprezentată între cele două războaie, în mod deosebit prin romanul unei sensibilități rafinate, karmice a scriitoarei Henriette Yvonne Stahl cultivă puterea fără iertare a senzualității ce atrage acel rarisim „amor intellectualis” (Ieronim Sârbu). De asemenea, este prezentă în momentul depășirii romanului obiectiv, de observație și analiză prin romanul psihologic, reflexiv, de introspecție, prin saltul de la liric și confesiv la conștiința cercetării lucide a eului ca oglindă a lumii, prin proza Hortensiei Papadat-Bengescu. Autoarea descoperă un univers interior scindat, abordează o psihologie a sufletului mișcat...

Antony Beevor – Al doilea război mondial

Prin dimensiunea sa cu adevărat planetară, al Doilea Război Mondial, socotit drept cel mai mare conflict din istorie, prin amploarea distrugerilor, numărul victimelor şi modificările în structura lumii, a dominat peisajul mental al mai multor generaţii. Antony Beevor, folosindu-se de excepţionalul lui talent de povestitor, reuneşte aici elementele disparate ale micilor istorii pentru a compune mozaicul Marii Istorii, aşa cum nu ne-a fost prezentată niciodată, fiecare element găsindu-şi locul care i se cuvine. Pe baza unor documente vechi, precum şi a unor arhive inedite, cu stilul limpede şi compasiunea care îl caracterizează, Antony Beevor ne duce de la Atlanticul de Nord la Pacificul de Sud, din stepa siberiană în deşertul Libiei, din jungla birmaneză la Berlinul asupra căruia cad bombe, de la lambriurile aurite ale cancelariilor la Leningradul asediat, fără să ne ferească în niciun moment de ororile războiului, fie că este vorba despre Einsatzgruppen din spatele frontului de Est, de prizonierii din gulag înrolaţi cu forţa în batalioanele sinucigaşe sau de crimele sadice comise de armata imperială japoneză în China. Order Al doilea război mondial Preţ @ RON79,00 Qty: Adauga in cosul de...