Premiul Nobel pentru Literatura, 1921
„ca o recunoaştere a strălucitelor lui realizări literare, caracterizate prin nobleţea stilului, o adâncă simpatie faţă de oameni, graţie şi un autentic temperament galic”
Un misionar creştin ajunge, păcălit de Diavol, pe o insulă acoperită de gheţuri şi, având o vedere foarte proastă, îi confundă pe marii pinguini din specia Great Auk (dispărută la jumătateasecolului al XIX-lea) cu nişte păgâni ce trebuie creştinaţi. El botează animalele, iar Dumnezeu, care în mod normal le pemite doar oamenilor să fie botezaţi, rezolvă problema dăruindu-le pinguinilor suflete şi transformându-i în fiinţe omeneşti. Astfel începe istoria pinguinilor, ce o oglindeşte, satiric, pe cea a Franţei şi a Europei Occidentale. Pinguinii trec prin marile migraţii, prin Evul Mediu eroic, prin Renaştere şi cunosc o epocă modernă, tehnologică; civilizaţia lor ultraindustrială e distrusă, până la urmă, de o campanie teroristă, şi totul porneşte de la capăt. Insula pinguinilor e o critică a naturii umane; morala, obiceiurile şi legile omeneşti sunt obiectul satirei lui Anatole France.
Cele mai citite cărţi, de la clasici la contemporani. Colecţia Carte de Buzunar – un refugiu în lectură, oricând, oriunde, între două destinaţii, la un ceai sau în autobuz.
Leave a Reply