Omoară-mă este ultima care a prozatoarei Ana Maria Sandu. Vali este un tânăr care o găseşte într-o seară pe Ramona, o fată de vârsta lui, plângând. Ambii intră rapid în comuniune sufletească. El băut, ea, după o proaspătă crimă, se sărută chiar, la un moment dat. El dispare pentru a lăsa loc poveştii unei fete care a ajuns să stea în gazdă pe Domenii 76 la o bătrână, mare povestitoare. Dacă la început nu-i gusta aventurile, cu timpul le-a acceptat, ba mai mult – savoarea prozei – a făcut, conştient sau inconştient, parte din jocul nebunesc al Doamnei Manea. Episodul menage a trois-ului, dintre bătrână, tânără şi un personaj din tinereţea sa, încântă cititorul, nu dezgustă. Rar aşa un rafinament printre tinerii noştri scriitori. Cele două devin foarte apropiate. Cu gândul la bărbatul din experienţa sexului în trei, parcă nu mai este aşa de ataşată celorlalte poveşti, la fel de savuroase ale bătrânei. Trebuie să asculte unele istorisiri legată.
Pentru că dacă nu se rup planurile, eroii îmbătrânesc degeaba, la un moment dat, noi, ca cititori, ne-am trezit cu o lungă scrisoare de motivare: de ce a omorât-o pe babă. Vali revine în finalul cărţii dar nu convinge că poate fi un personaj. Ce impresionează la ultima carte a Anei Maria Sandu este universul psihotic al ultimei părţi, o nebunie care accentuează valoarea scriiturii reprezentantei noului val literar de la noi. Ce se lungeşte este partea scrisoarei prin care încearcă să-şi justifice crima. Şi partea vampirologică e slăbuţă, chiar dacă ştim că acum e o modă.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply